Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Sănătate

Cum vrea proiectul Clara să reducă cancerul de col uterin

Proiectul Clara vizează screeningul cancerului de col uterin. România are mortalitate de 17,2 la 100.000 de femei, față de 5,3 media UE.

de Marian Tomita · · Asistat de AI ·

Medic în halat de spital discutând cu o pacientă, care ține o tabletă, într-un cabinet medical modern
Medic în halat de spital discutând cu o pacientă, care ține o tabletă, într-un cabinet medical modern

România înregistrează cea mai mare rată de mortalitate din Uniunea Europeană din cauza cancerului de col uterin, potrivit datelor prezentate la lansarea proiectului Clara, un program național de screening cofinanțat din fonduri europene. Inițiativa vizează, într-o primă etapă, femeile din comunități vulnerabile, cu acces redus la servicii medicale.

Proiectul „Controlul cancerului de col uterin prin Acces echitabil la seRvicii de cAlitate" (Clara) este cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Sănătate, și își propune să consolideze capacitatea programului național de screening. Coordonarea națională se face de la București, iar implementarea este împărțită pe regiuni.

Cifre mult peste media europeană

România are o incidență de 36 de cazuri de cancer de col uterin la 100.000 de femei, față de o medie de 11,7 la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor citate de reprezentanții proiectului. Mortalitatea ajunge la 17,2 cazuri la 100.000 de femei, comparativ cu 5,3 la nivel european.

Specialiștii leagă aceste cifre de rata redusă de vaccinare împotriva HPV, principalul factor de risc pentru această formă de cancer, dar și de absența unui program de screening populațional funcțional până în prezent.

Boală prevenibilă, dar adesea depistată târziu

Cancerul de col uterin poate evolua fără simptome vizibile, ceea ce face testarea periodică esențială pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase. Medicii implicați în proiect subliniază că o pacientă poate avea boala fără să prezinte niciun semn de alarmă, motiv pentru care screeningul organizat rămâne singura metodă eficientă de prevenție la scară largă.

Instrumentele de prevenție există de ani buni: vaccinarea anti-HPV, testarea HPV, colposcopia și tratamentul leziunilor precanceroase. Problema, arată coordonatorii Clara, ține mai degrabă de acces și informare decât de lipsa soluțiilor medicale.

Traseu complet pentru femeile vulnerabile

Proiectul oferă femeilor eligibile un traseu integrat: informare despre risc, identificare, invitare, testare, comunicarea rezultatului și, dacă este cazul, diagnostic, tratament și urmărire, fără costuri directe pentru paciente.

Pentru a fi eligibilă în programul destinat grupurilor vulnerabile, o femeie trebuie să aibă între 25 și 65 de ani, să locuiască într-una dintre regiunile vizate de proiect și să facă parte din cel puțin una dintre următoarele categorii: persoane vulnerabile, persoane defavorizate socio-economic sau locuitori ai unor comunități cu grad ridicat de vulnerabilitate.

Nord-Vestul țării, coordonat de Institutul Oncologic din Cluj

În Regiunea Nord-Vest, care cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, implementarea este asigurată de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță" Cluj-Napoca (IOCN). Ținta stabilită pentru această regiune este realizarea de teste de screening pentru circa 30.000 de femei din 146 de comune defavorizate sau marginalizate.

„Experiența și expertiza ultimilor 25 de ani ne califică să fim institutul cu cel mai bun istoric în acest sens", a declarat prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, medic primar în cadrul IOCN și coordonator al proiectului Clara pentru regiunea Nord-Vest, potrivit News.ro. Acesta a explicat că proiectul depășește simpla testare Babeș-Papanicolau sau HPV, presupunând colaborare directă cu medicii de familie, autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale.

Pentru identificarea și mobilizarea femeilor eligibile, echipele Clara lucrează direct cu medicii de familie, primăriile și actorii comunitari din zonele vizate. Rolul organizațiilor neguvernamentale este considerat esențial acolo unde instituțiile medicale nu reușesc singure să ajungă la persoanele-țintă.

Parteneriat național extins

Proiectul Clara reunește Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din București, care coordonează inițiativa la nivel național, alături de Institutul Național de Sănătate Publică și mai multe unități medicale din țară: Institutul Oncologic Cluj-Napoca, spitalele clinice județene din Craiova, Târgu Mureș și Constanța, Spitalul Clinic Municipal Timișoara, Institutul Regional de Oncologie Iași, Institutul Oncologic „Al. Trestioreanu" din București și Spitalul Județean Pitești. La parteneriat participă și Asociația „Pro Vocație", Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice și, mai recent, Asociația Moașelor din România.

Manager de proiect este prof. univ. dr. Elvira Brătilă, care a subliniat că inițiativa urmărește reducerea incidenței și a mortalității prin cancer de col uterin, alături de asigurarea unui acces echitabil la servicii de prevenție pentru toate femeile din România, indiferent de mediul din care provin.

O bază pentru un viitor program național

Medicii implicați speră ca proiectul Clara să devină fundamentul unui program de screening populațional permanent în România, similar celor existente în alte state europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca reprezintă totodată România în etapa a doua a proiectului european ECHoS, care urmărește extinderea rețelei europene a centrelor naționale dedicate Misiunii privind Cancerul.

Deocamdată, rezultatele concrete ale programului Clara vor putea fi evaluate abia după ce screeningul ajunge la un număr semnificativ de femei din grupurile vulnerabile vizate. Autoritățile medicale implicate susțin însă că orice pas către un acces mai bun la testare poate reduce, în timp, decalajul uriaș dintre România și restul Uniunii Europene la acest indicator de sănătate publică. Vaccinarea anti-HPV rămâne, în paralel, un instrument esențial de prevenție primară, mai ales pentru generațiile tinere care nu au fost încă expuse riscului de infecție.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.