Medicii din România spun că fenomenul autodiagnosticării online și-a schimbat forma, dar riscurile rămân aceleași. Pacienții riscă în continuare tratamente greșite, anxietate și, în cazurile grave, întârzierea unei intervenții necesare.
De la „doctor Google" la ChatGPT
Căutarea simptomelor pe internet nu este un fenomen nou. Ce s-a schimbat este instrumentul folosit. Dacă până acum oamenii introduceau simptomele într-un motor de căutare, tot mai mulți pacienți tineri, cu studii superioare, ajung la medic cu un diagnostic stabilit de ChatGPT. Potrivit Newsweek România, care citează o postare publică a unui medic pe rețelele sociale, tot mai mulți dintre acești pacienți se prezintă pentru tratament de recuperare, cu probleme pe care și le-au autodiagnosticat cu ajutorul aplicației. Medicul povestește că, atunci când pacienții aud la consult un diagnostic diferit de cel „stabilit" de ChatGPT, e firesc să pună întrebări, pentru că se simt deja informați.
Riscurile nu se opresc la un diagnostic greșit. Un bărbat s-a îmbolnăvit grav după ce a înlocuit sarea din alimentație cu bromură, la recomandarea ChatGPT, un caz care arată cât de departe pot merge consecințele unui sfat medical nesupravegheat.
Un simptom, mai multe boli posibile
Riscul principal al autodiagnosticării ține de felul în care funcționează simptomele. „Sunt foarte puțini oamenii care se autodiagnostichează corect. Poți să ai un simptom care să apară în cinci boli diferite, cu tratamente complet diferite", spune medicul primar ORL Ana Maria Apostol, într-un material publicat de MedLife. „Când ai un diagnostic pus de medic, tratamentul va fi corect și rezolvarea va fi rapidă. Altfel, evoluția bolii va fi mult mai lungă și vor apărea complicații." Teama de un diagnostic grav este, de altfel, unul dintre motivele pentru care pacienții evită sau amână un consult medical, chiar și atunci când ar avea nevoie de unul.
Un studiu citat de MedLife arată că o treime dintre români iau medicamente în funcție de informațiile găsite pe internet, iar aproape 20% așteaptă ca simptomele să treacă de la sine, fără tratament.
Fenomenul nu e nou în România. O campanie de conștientizare derulată în 2019 de rețeaua privată de sănătate Regina Maria, în parteneriat cu Vice România, cita cercetări potrivit cărora trei din patru români își pun singuri un diagnostic, iar 73% dintre ei se automedichează ulterior, fără să mai consulte un medic.
Cyberchondria, un fenomen studiat tot mai des
În literatura medicală, obiceiul de a căuta repetat și excesiv simptome online este descris drept „cyberchondrie": cu cât cineva citește mai mult despre un simptom, cu atât devine mai neliniștit, iar neliniștea îl împinge să mai caute încă o dată, în loc să-l liniștească. O analiză publicată în 2026, care a trecut în revistă 42 de studii pe această temă, arată că prevalența cyberchondriei variază între 30,7% și 55,6% din populațiile analizate, în funcție de țară și de metoda de măsurare folosită.
Un studiu realizat pe 1.377 de adulți din Arabia Saudită a găsit scoruri ridicate de cyberchondrie și de simptome somatice la peste jumătate dintre participanți, mai frecvent la femeile tinere care caută des informații medicale online. Cercetătorii asociază fenomenul cu anxietatea legată de sănătate și cu interpretarea greșită a simptomelor, care poate, la rândul ei, agrava simptomele fizice resimțite de pacient.
Cine este cel mai expus
Vârsta contează în ambele sensuri. Un studiu realizat în rândul a aproape 800 de adolescenți din Napoli arată că tinerii, care petrec mult timp online și au încă o educație medicală limitată, sunt vulnerabili la cyberchondrie. La polul opus, un studiu realizat pe 638 de adulți de peste 60 de ani din China a constatat că alfabetizarea digitală redusă, combinată cu prezența mai frecventă a unor probleme de sănătate, îi expune și pe vârstnici unui risc ridicat.
Ce recomandă specialiștii
Autorii analizei despre cyberchondrie recomandă ca informațiile găsite online să fie verificate întotdeauna cu un medic, nu folosite pentru autodiagnostic. Căutarea pe surse neoficiale sau de calitate scăzută este identificată drept unul dintre principalii factori de risc.
Medicii din România transmit un mesaj asemănător. Internetul poate ajuta un pacient să înțeleagă mai bine o afecțiune deja diagnosticată, dar nu poate înlocui un consult, o analiză de laborator sau o imagistică interpretată de un specialist. Diferența dintre a te informa și a te trata singur poate avea consecințe grave, uneori fatale.
