Endometrioza afectează aproximativ 10% dintre femeile de vârstă reproductivă la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, boala rămâne frecvent subdiagnosticată, iar multe dintre semnele ei sunt puse pe seama unor menstruații „mai grele" decât de obicei.
Dincolo de crampele menstruale intense, endometrioza poate produce oboseală cronică, tulburări digestive, dureri în timpul actului sexual și, în unele cazuri, infertilitate. Specialiștii atrag atenția că intensitatea simptomelor nu arată cât de avansată este boala: unele paciente cu leziuni minore au dureri severe, iar altele cu focare extinse simt puțin sau nimic.
Ce se întâmplă, de fapt, în corp
În mod normal, endometrul este țesutul care căptușește interiorul uterului și care se elimină în timpul menstruației. În endometrioză, un țesut asemănător se dezvoltă în afara uterului, cel mai frecvent pe ovare, pe trompele uterine, pe ligamentele din jurul uterului sau pe peritoneu, membrana care acoperă organele din abdomen.
Mai rar, leziunile pot apărea și pe intestin, vezica urinară, col uterin sau vagin. Ca și endometrul, acest țesut reacționează la hormonii ciclului menstrual: sângerează periodic, provoacă inflamație locală și, în timp, poate duce la formarea de aderențe, benzi de țesut cicatricial care lipesc organele între ele.
Semnele la care majoritatea femeilor nu se gândesc
Principalul simptom rămâne durerea pelvină cronică, mai accentuată înainte și în timpul menstruației. Însă lista completă e mult mai largă și include manifestări adesea atribuite altor cauze:
- Dureri de spate și de stomac asociate cu menstruația;
- Durere în timpul sau după contactul sexual;
- Durere la urinare sau la defecație, mai ales în perioada menstruației;
- Diaree sau constipație în timpul ciclului;
- Balonare și greață;
- Sângerări între menstruații și menstruații foarte abundente;
- Oboseală persistentă, fără o cauză aparentă;
- Dificultăți de a rămâne însărcinată.
Impactul depășește simptomele fizice. Boala poate afecta viața de cuplu, activitatea profesională și starea psihică, fiind asociată frecvent cu anxietate și stări depresive. Investigațiile și tratamentele îndelungate reprezintă, de asemenea, o povară financiară pentru multe paciente.
De ce durează atât de mult un diagnostic
Potrivit OMS, între debutul simptomelor și stabilirea diagnosticului trec, în medie, între 4 și 12 ani. Motivul ține de complexitatea tabloului clinic: pacientele ajung, pe rând, la gastroenterolog, la urolog sau la psiholog, înainte ca boala să fie identificată corect de un medic ginecolog.
Diagnosticul presupune, de regulă, un consult ginecologic complet, urmat de ecografie endovaginală și, la nevoie, RMN de pelvis. Confirmarea certă se face uneori prin laparoscopie, o intervenție minim invazivă care permite atât vizualizarea directă a leziunilor, cât și prelevarea de țesut pentru biopsie.
Legătura cu fertilitatea
Între 25% și 50% dintre femeile cu probleme de fertilitate au endometrioză. Aderențele provocate de boală pot bloca trompele uterine sau pot împiedica eliberarea ovulului din ovar. Totuși, multe paciente cu forme ușoare sau moderate reușesc să rămână însărcinate fără proceduri de reproducere asistată, iar șansele cresc adesea după îndepărtarea chirurgicală a leziunilor.
Ce factori cresc riscul
Cauzele exacte ale endometriozei nu sunt pe deplin cunoscute. Printre factorii asociați cu un risc mai mare se numără istoricul familial al bolii, ciclul menstrual scurt (sub 27 de zile), menstruațiile lungi și abundente, prima menstruație la vârstă fragedă și absența nașterilor. Boala apare cel mai frecvent la femei între 20 și 40 de ani.
Ce poate ajuta, în completarea tratamentului medical
Nu există, în prezent, o dietă dovedită științific care să vindece endometrioza. Totuși, un model alimentar de tip mediteranean, cu legume și fructe variate, pește gras, ulei de măsline și cereale integrale, poate contribui la reducerea inflamației cronice din organism, alături de tratamentul stabilit de medic.
Restricțiile alimentare radicale, precum eliminarea preventivă a glutenului sau a lactatelor fără o indicație medicală clară, nu sunt susținute de dovezi ca soluție standard și pot afecta, de fapt, starea generală de sănătate. Abordarea rămâne una individualizată, stabilită împreună cu un medic ginecolog cu experiență în domeniu, mai ales pentru pacientele care se confruntă și cu o durere cronică greu de gestionat pe cont propriu.
Endometrioza nu se rezumă, așadar, la menstruații dureroase. Este o boală cronică ce poate influența digestia, viața sexuală, fertilitatea și calitatea vieții de zi cu zi, iar recunoașterea la timp a simptomelor rămâne primul pas către un tratament potrivit.
