Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Sănătate

Zece lucruri cancerigene la care nu te-ai fi gândit. Și, mai ales, de ce doza contează

de Erika Badea · ·

Zece lucruri cancerigene la care nu te-ai fi gândit. Și, mai ales, de ce doza contează

De fiecare dată când apare un titlu de genul „X provoacă cancer”, am aceeași reacție: bine, dar cât X? Cât de des? Și în ce condiții?

Pentru că între o expunere ocazională și un obicei repetat ani la rând poate fi o diferență uriașă.

Aici apare și una dintre cele mai mari confuzii atunci când vorbim despre listele cu substanțe cancerigene. Clasificarea Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, arată cât de solide sunt dovezile că un agent poate provoca cancer. Nu spune însă că toate lucrurile aflate în aceeași categorie prezintă același nivel de risc.

De aceea, tutunul și radiațiile ultraviolete pot ajunge în aceeași categorie cu alte substanțe sau expuneri, fără ca asta să însemne că riscul este identic.

Am ales zece exemple care mi s-au părut interesante tocmai pentru că unele fac parte din viața noastră de zi cu zi.

1. Ceaiul băut prea fierbinte

Nu ceaiul este problema. Temperatura este.

Băuturile consumate la temperaturi foarte ridicate, în jur de 65 °C sau mai mult, pot produce în mod repetat leziuni ale mucoasei esofagului, iar consumul de băuturi foarte fierbinți a fost clasificat de IARC drept „probabil cancerigen”.

Nu trebuie să renunți la ceai. Doar să-i dai câteva minute să se răcească înainte de prima înghițitură.

2. Murăturile foarte sărate

Aici trebuie făcută o diferență importantă. Nu orice castravete murat din borcanul de acasă reprezintă o problemă.

Riscul asociat acestui tip de alimentație este legat în special de consumul frecvent al unor legume conservate prin sărare intensă, obicei întâlnit în anumite regiuni ale Asiei. Excesul de sare și compușii care se pot forma în anumite condiții sunt cei care ridică semne de întrebare.

Cu alte cuvinte, nu trebuie să privești borcanul cu murături ca pe un dușman. Dar nici excesul nu este o idee bună.

3. Alcoolul. Da, inclusiv vinul roșu

Aici nu prea mai avem loc de interpretări confortabile.

Alcoolul este clasificat de IARC drept cancerigen pentru oameni și este asociat cu mai multe tipuri de cancer. Iar faptul că vorbim despre vin roșu, bere sau o băutură spirtoasă nu schimbă esența problemei: alcoolul este alcool.

Sigur, contează enorm cantitatea și frecvența.

Un pahar consumat ocazional nu poate fi pus în aceeași categorie, din punct de vedere al expunerii, cu consumul zilnic și în cantități mari.

Așadar, dacă ai auzit că „vinul roșu este bun pentru inimă”, nu transforma informația într-o scuză pentru consumul zilnic.

4. Fumul de la soba cu lemne

Dacă ai crescut la casă sau ai locuit într-o zonă în care încălzirea cu lemne este ceva obișnuit, probabil că mirosul fumului de sobă îți este familiar.

Problema apare atunci când fumul ajunge constant în interiorul locuinței. Expunerea la fum provenit din arderea lemnului și a altor combustibili solizi este asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar.

Soluția nu înseamnă neapărat să renunți la sobă. Înseamnă să verifici coșul, să-l cureți regulat, să te asiguri că instalația este etanșă și să aerisești corespunzător.

5. Pâinea arsă și cartofii prea rumeniți

Aici intrăm direct în bucătărie.

Atunci când alimente precum cartofii sau pâinea sunt gătite la temperaturi ridicate și ajung foarte rumene sau arse, se poate forma acrilamida.

Nu trebuie să trăiești cu frica pâinii prăjite. Ideea este mai simplă: auriu, nu ars.

În loc să aștepți să devină maro închis, oprește prepararea puțin mai devreme.

6. Alunele și porumbul mucegăite

Aici nu mai vorbim despre o chestiune de gust sau despre „lasă că tai partea stricată”.

Unele mucegaiuri pot produce aflatoxine, substanțe cu un puternic potențial cancerigen, în special pentru ficat.

Și nu, prăjirea nu rezolvă problema.

Dacă găsești o alună cu gust amar sau suspectă, o arunci. Dacă ai o pungă întreagă care miroase ciudat, a mucegai sau a vechi, nu stai să alegi bucățile bune. O arunci.

Uneori, cea mai bună măsură de precauție este și cea mai simplă.

7. Munca în ture de noapte

Asta îi poate surprinde pe mulți.

IARC a clasificat munca în ture de noapte drept „probabil cancerigenă”. Explicația are legătură cu perturbarea ritmului circadian, adică a ceasului biologic al organismului, prin alternarea programului de somn și expunerea la lumină în timpul nopții.

Pentru cei care lucrează în ture, evident, nu există soluția simplă de tipul „nu mai lucra noaptea”.

Dar există lucruri care pot ajuta: un program de somn cât mai stabil, o cameră foarte întunecată în timpul zilei și protejarea, pe cât posibil, a orelor de odihnă.

8. Pudra de talc

În 2024, IARC a clasificat talcul drept „probabil cancerigen pentru oameni”, după analizarea dovezilor disponibile, inclusiv a celor privind posibilitatea unei legături cu cancerul ovarian.

Asta nu înseamnă că orice utilizare a unui produs cu talc va provoca automat cancer. Clasificarea vorbește despre potențialul cancerigen al agentului, nu despre riscul individual al fiecărei persoane.

Este încă un exemplu în care merită să citim dincolo de titlu.

9. Aspartamul

În 2023, IARC a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen pentru oameni”, pe baza unor dovezi limitate.

Și aici a apărut imediat panica: „Aspartamul provoacă cancer!”

Dar aceeași evaluare a fost însoțită de o informație esențială: recomandarea privind doza zilnică acceptabilă nu a fost modificată.

Cu alte cuvinte, nu este cazul să trecem de la „îl consum fără să mă gândesc” la „o singură înghițitură mă îmbolnăvește”.

Din nou, contează cantitatea și expunerea.

10. Extractul din frunza întreagă de aloe vera

Aloe vera are imaginea perfectă a plantei „naturale și sănătoase”. Numai că și aici există o diferență importantă între produse.

Gelul de aloe vera folosit extern nu este același lucru cu extractul din frunza întreagă administrat intern.

Unele componente ale frunzei au ridicat probleme de siguranță, iar extractul din frunza întreagă a fost evaluat de IARC ca posibil cancerigen.

Așa că regula „dacă este natural, este sigur” nu este tocmai o regulă pe care să ne putem baza.

Ce ar trebui să reținem, de fapt?

Nu că trebuie să ne uităm speriați la fiecare cană de ceai, borcan de murături sau felie de pâine prăjită.

Și nici că orice lucru aflat pe o listă de agenți cancerigeni este la fel de periculos.

Aici este diferența pe care titlurile alarmiste o omit de multe ori: clasificarea unui agent și riscul real la care este expusă o persoană nu sunt același lucru.

Contează doza. Contează frecvența. Contează durata expunerii. Contează și felul în care intrăm în contact cu acel factor.

Un pahar de alcool ocazional nu înseamnă același lucru cu consumul zilnic în cantități mari. Un ceai lăsat câteva minute să se răcească nu este același lucru cu băuturile consumate constant aproape clocotite. Iar o felie de pâine ușor rumenită nu trebuie privită cu aceeași teamă ca o alimentație în care alimentele sunt frecvent arse.

Poate că acesta este și motivul pentru care, atunci când citim despre cancer, merită să ne oprim puțin înainte să ne speriem.

Data viitoare când vedeți titlul „X provoacă cancer”, întrebarea nu ar trebui să fie doar „Este adevărat?”

Mai utile sunt trei întrebări:

Cât? Cât de des? Și în ce condiții?

Uneori, exact acolo începe diferența dintre informație și panică.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.