Dezbaterea publică despre țigările electronice reduce de obicei totul la o singură întrebare, cu un singur răspuns: vapatul dă sau nu dă cancer. Cea mai amplă evaluare științifică publicată până acum pe această temă arată însă că răspunsul nu este unul singur, pentru că nu există o singură categorie de utilizatori. Riscul depinde esențial de la ce ai pornit.
Ce spune, de fapt, noul studiu
Un review coordonat de cercetătorul Bernard Stewart de la University of New South Wales, publicat în 2026 în revista Carcinogenesis, concluzionează că țigările electronice cu nicotină sunt probabil carcinogene pentru plămâni și pentru cavitatea bucală. Concluzia se sprijină pe trei tipuri de dovezi: biomarkeri de expunere și de leziune celulară la oameni care vapează, studii pe rozătoare în care expunerea prelungită la aerosol a produs tumori pulmonare, și date de mecanism care arată că aerosolul îndeplinește șase din cele zece caracteristici cheie folosite de Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer pentru a identifica un carcinogen.
Un lucru este esențial: evaluarea este calitativă, nu cantitativă. Autorii nu pun o cifră pe risc și nu spun câți vapători vor face cancer. Motivul este simplu. Tumorile solide au nevoie de 20 până la 30 de ani ca să apară, iar țigara electronică a devenit un produs de larg consum abia în jurul lui 2010. Cohorta necesară pentru un răspuns definitiv, oameni care au vapat exclusiv, fără istoric de fumat, urmăriți timp de decenii, pur și simplu nu a avut încă timp să se formeze.
Ce conține aerosolul
Aerosolul țigărilor electronice nu este „vapor de apă". Foto ilustrativ.
Nu este vorba de vapor de apă, cum sugerează denumirea populară. Încălzirea lichidului și a rezistenței metalice eliberează cel puțin patru clase de substanțe cu potențial carcinogen: carbonili (formaldehidă, acroleină), nitrozamine (NNK, NNN, derivate din nicotină), compuși organici volatili (benzen, toluen) și metale grele (nichel, crom, plumb, desprinse din rezistență). Nicotina în sine, stimulentul care creează dependența, nu este considerată un carcinogen cunoscut. Ea explică de ce oamenii rămân la vape, nu de ce vapatul ar putea provoca cancer.
Dovada nu vine dintr-un singur studiu
Concluzia se sprijină pe cinci linii independente de cercetare, publicate din 2016 încoace, care converg spre aceeași direcție: chimia aerosolului, cu nichel, crom și plumb desprinse din rezistență; biomarkerii vapătorilor, cu markeri crescuți de leziune a ADN-ului; testele in vitro, în care aerosolul produce leziuni ADN și blochează repararea; studiile pe animale, în care șoareci expuși 54 de săptămâni au dezvoltat tumori pulmonare în 22,5% din cazuri; și mecanismul molecular. Niciuna, luată separat, nu ar fi suficientă. Faptul că toate cinci arată în aceeași direcție a stat la baza concluziei din 2026.
Fumat plus vapat: riscul se adună
Pentru cei care fumează și vapează, aproximativ 97% dintre vapătorii din studiile epidemiologice, riscul se adună, nu se înlocuiește. Un studiu caz-control american, cu 4.975 de cazuri de cancer pulmonar și 27.294 de martori, a găsit că, față de cei care nu au fumat și nu au vapat niciodată, fumatul singur crește de aproximativ 14 ori șansele de cancer pulmonar, iar combinația fumat plus vapat le crește de aproximativ 58 de ori, adică de patru ori mai mult decât fumatul singur. Autorii precizează că este vorba de un raport de șanse dintr-un studiu caz-control, nu de risc absolut, și că datele reflectă în principal consum dublu.
Pentru fumători, o reducere reală a expunerii
Aici discuția se complică. Pentru un fumător care trece complet la vape, dovezile arată altă direcție. Studiile de biomarkeri au măsurat scăderi substanțiale ale nivelurilor de carcinogeni în organismul celor care au renunțat complet la combustie. Logic, de altfel: eliminarea arderii tutunului elimină și cea mai mare parte din substanțele produse de combustie. Mai mult, un studiu randomizat publicat în New England Journal of Medicine a arătat că țigara electronică a fost mai eficientă decât terapia de substituție nicotinică clasică în ajutarea fumătorilor să renunțe: 18% dintre participanții cu vape au rămas abstinenți la un an, față de 9,9% în grupul cu plasturi și gumă.
Pentru nefumători, tabloul se inversează
Pentru persoanele, adesea tinere, care nu au fumat niciodată și încep direct cu vapatul, nu există niciun risc de combustie eliminat, pentru că acel risc nu exista de la bun început. O sinteză sistematică publicată în European Respiratory Journal a găsit că vapatul este asociat independent cu astm și bronhopneumopatie obstructivă cronică, inclusiv după ce cercetătorii au controlat statistic pentru fumat. La nefumători, vapatul pare să adauge un risc respirator propriu, nu doar să-l împrumute de la fumat.
Cele două afirmații care circulă în spațiul public, că vapatul este mult mai sigur decât fumatul și că vapatul este periculos, nu se contrazic. Descriu expuneri diferite, la populații diferite.
Concluzia care nu încape într-un titlu
Pentru un fumător înrăit care nu poate renunța complet la nicotină, trecerea integrală la vape rămâne, conform dovezilor, o reducere reală a expunerii la carcinogeni. Pentru cineva care nu a fumat niciodată, începerea vapatului introduce un risc propriu, respirator cert și, acum, probabil și oncologic, fără nimic care să-l compenseze. Ceea ce schimbă reviul din 2026 nu este atât verdictul, cât cadrul întrebării: nu este sigur sau nu vapatul, ci sigur pentru cine, comparat cu ce.
Surse: Stewart et al., Carcinogenesis (2026); Bittoni et al., J Oncol Res Ther (2024); Hajek et al., New England Journal of Medicine (2019); Goniewicz et al., Nicotine & Tobacco Research (2017); Wills et al., European Respiratory Journal (2021); Navas-Acien, Annals ATS (2018); Lee et al., PNAS (2018); Tang et al., PNAS (2019); Smith et al., Environmental Health Perspectives (2016). Articol asistat de AI, verificat editorial.
