Ministerul Afacerilor Interne a transmis vineri seară precizări despre Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR), pe fondul dezbaterii stârnite de explozia dronei maritime din Portul Constanța. Mesajul instituției: sistemul a funcționat în parametri, nu este un sistem militar anti-dronă, iar incidentul privește o țintă de altă categorie decât cele pentru care a fost proiectat.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a publicat un set de precizări referitoare la SCOMAR și la incidentul din Portul Constanța, după ce explozia unei drone maritime fără pilot a ridicat întrebări despre capacitatea autorităților de a detecta astfel de amenințări.
Momentul exploziei, surprins de camera de pe puntea unei nave aflate în port.
Potrivit comunicatului, SCOMAR funcționează la parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. Ministerul subliniază că este vorba despre un sistem integrat de supraveghere maritimă - în formularea MAI, „nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă".
Sistemul este destinat funcțiilor de Gardă de Coastă - controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea apelor, prevenirea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere - și a fost optimizat pentru detectarea și identificarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de șase metri.
În acest context, MAI arată că incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte. Drona maritimă identificată în port ar avea caracteristicile unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar mică - diferite de profilul navelor pentru care sistemul este configurat operațional.
Ministerul recunoaște preocuparea publică generată de incident și susține că evaluarea ar trebui făcută pe întregul lanț de mecanisme implicate: supraveghere, detecție, alertare, managementul traficului naval, siguranță portuară, intervenție, ordine publică și cooperare interinstituțională. În domeniul securității maritime, precizează MAI, statul acționează prin mai multe autorități, fiecare cu atribuții stabilite prin lege.
Într-un pasaj care pare a răspunde indirect criticilor, ministerul avertizează că personalizarea responsabilității sau atribuirea selectivă a unor concluzii, înainte de finalizarea evaluărilor instituționale, poate genera confuzie publică și nu ajută la consolidarea răspunsului statului. MAI afirmă că va continua să acționeze prin structurile sale, în limitele atribuțiilor legale, și că Garda de Coastă menține cooperarea cu celelalte instituții cu rol în securitatea spațiului maritim.
Precizările vin după ce explozia dronei a readus în discuție modul în care a fost gestionată detectarea amenințării. Semnal a documentat acest subiect într-un interviu cu o persoană care a lucrat în interiorul sistemului de mentenanță, care descria deficiențe de finanțare și de acces la piese pentru echipamentele de supraveghere. Comunicatul de față oferă perspectiva instituțională, care mută accentul dinspre o posibilă defecțiune către o nepotrivire între tipul de țintă și profilul pentru care sistemul a fost proiectat.
Tot pe tema incidentului, MAI a anunțat o conferință de presă susținută de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, după explozia dronei maritime din Portul Constanța.
