România caută răspunsuri după incidentul de la Constanța
Apărarea pe mare a României a intrat din nou în atenție după incidentul din Portul Constanța, unde o dronă maritimă încărcată cu explozibil a pus în pericol o zonă civilă. Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu susține că statul a evitat o posibilă catastrofă, dar că episodul a scos la iveală probleme de coordonare, dotare și legislație.
În analiza sa, fostul ofițer de informații al MApN spune că situația arată cât de fragil poate deveni răspunsul autorităților atunci când o amenințare apare în proximitatea unei zone populate. În opinia sa, România are nevoie de un sistem complet, în care legea, oamenii, mijloacele tehnice și instituțiile să funcționeze împreună.
Protocolul a fost respectat, dar întrebările rămân
După ședința convocată sâmbătă, 6 iunie, de președintele Nicușor Dan, autoritățile au transmis că România a fost informată de partea ucraineană la ora 10:00 despre faptul că drona urma să se autodetoneze în mai puțin de o jumătate de oră. Șeful statului a spus că protocolul dintre instituțiile implicate a fost respectat și a respins ideea unei lipse de coordonare.
La reuniune au participat ministrul Apărării, Radu Miruță, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, consilierul prezidențial Marius-Gabriel Lazurcă, șeful Statului Major al Armatei, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait, și șeful DSU, Raed Arafat. Potrivit declarațiilor oficiale, armata și SRI au ajuns la fața locului și au alertat structurile de protecție civilă pentru evacuarea zonei.
Problema de fond: supravegherea și reacția rapidă
Sandu Valentin Mateiu atrage atenția asupra Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră, cunoscut drept SCOMAR, care ar trebui să ofere date rapide și suficiente pentru o intervenție eficientă. În lipsa unor capacități bine puse la punct, spune el, reacția statului rămâne vulnerabilă în fața unor incidente similare.
Fostul comandor consideră că nu este vorba doar despre un episod izolat, ci despre o problemă mai largă a modului în care România își organizează apărarea pe mare. În acest cadru intră atât dotarea Forțelor Navale, cât și procedurile de cooperare între instituții, care trebuie să funcționeze fără întârzieri și fără ambiguități.
Nevoia unui pachet complet de apărare
Mesajul transmis de Mateiu este că apărarea pe mare nu poate fi redusă la achiziții militare sau la declarații publice. Este nevoie de un ansamblu coerent, în care cadrul legal să permită intervenția rapidă, personalul să fie pregătit, iar echipamentele și instituțiile să poată răspunde unei amenințări reale.
Incidentul de la Constanța a readus în discuție și diferențele de atenție acordată flancului estic al NATO, în special între zona baltică și cea a Mării Negre. În acest context, președintele Nicușor Dan a afirmat că situația din zona pontică va fi discutată la viitoarea reuniune a alianței.
O lecție pentru securitatea Mării Negre
Deși autoritățile susțin că procedurile au fost urmate, episodul arată că securitatea la Marea Neagră rămâne un subiect sensibil. Pentru România, miza nu este doar gestionarea unei crize punctuale, ci construirea unei capacități de răspuns care să reducă riscurile înainte ca acestea să ajungă în proximitatea civililor.
În evaluarea lui Sandu Valentin Mateiu, tocmai această combinație dintre lege, oameni, tehnică și instituții poate face diferența între o intervenție controlată și o situație scăpată de sub control.
