Sociologul Valentin Fulger, lector universitar la Universitatea din Petroșani, explică într-un interviu pentru Adevărul de ce unii alegători ajung să-și regrete votul, cum își reevaluează apoi alternativele și de ce nemulțumirile pot alimenta votul de sancțiune, absenteismul sau susținerea candidaților antisistem. Interviul a pornit de la o discuție de pe Reddit, în care utilizatori care spun că l-au votat pe Nicușor Dan în 2025 își exprimă dezamăgirea. Sociologul vorbește în general despre mecanismul regretului electoral și nu evaluează, în materialul citat, activitatea președintelui.
De ce apare dezamăgirea
Potrivit lui Fulger, distanța dintre așteptări și realitatea de după vot este adesea mare. Cei mai dezamăgiți, a spus el, sunt alegătorii care au votat din convingere, nu cei care au ales „răul cel mai mic” sau au votat împotriva celor aflați la putere, pentru că aceștia din urmă nu se așteptau la schimbări radicale. El descrie două etape ale îndepărtării: în prima, candidații devin mai puțin accesibili după ce ajung în funcție, iar în a doua renunță la angajamentele din campanie și caută scuze sau vinovați.
De ce se reevaluează candidatul învins
Sociologul explică reevaluarea unui candidat care a pierdut prin „gândire contrafactuală”: dacă cel votat nu se ridică la așteptări, alegătorii compară cu alternativa pierdută. Este un mecanism subiectiv, a precizat el, iar nu există dovezi că cel clasat pe locul doi s-ar fi descurcat mai bine. Fulger a mai spus că, în lipsa unor alternative convingătoare, unii alegători continuă să voteze politicianul care i-a dezamăgit, pentru că îl consideră „cea mai bună variantă slabă”, citând exemplul foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, care au fost realeși.
Votul de sancțiune și absenteismul
Încrederea în partidele politice și în Parlament este, potrivit sociologului, de aproximativ 24%, iar votul de sancțiune tinde să devină dominant. Pentru mulți cetățeni, a spus el, absenteismul devine o opțiune puternică. Fulger susține că dezamăgirea față de clasa politică în ansamblu îi poate face pe unii alegători mai receptivi la candidații antisistem și invocă rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024 ca exemplu. Rețelele sociale pot amplifica regretul, dar și apărarea candidatului votat, a adăugat el.
