Marea Neagră ține, pentru România, de identitatea națională și reprezintă o resursă „esențială” pentru dezvoltarea economică, a transmis sâmbătă, 31 octombrie, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Afacerilor Interne, cu prilejul Zilei Internaționale a Mării Negre. Pentru Uniunea Europeană și NATO, regiunea rămâne strategică din punctul de vedere al securității, al stabilității și al conectivității.
Toate aceste roluri depind, a explicat ministrul, de aceeași condiție: o mare „sigură”. Mesajul, relatat de Agerpres și preluat de Digi24, vine după o lună de octombrie în care mai multe nave comerciale au fost avariate sau scufundate în bazinul pontic, unele dintre ele în apropierea coastei românești.
Între muncă zilnică și responsabilitate permanentă
Pentru Ministerul Afacerilor Interne, a spus Neacșu, marea înseamnă muncă zilnică și responsabilitate permanentă. Ministrul a enumerat misiunile instituției pe apă: supravegherea frontierei externe a Uniunii Europene și a NATO, combaterea traficului de droguri, de arme și de persoane, precum și intervențiile pentru salvarea de vieți.
La acest efort contribuie, potrivit lui, Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Poliția Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General de Aviație și celelalte structuri cu atribuții în domeniu. Răspunsul statului trebuie să fie, în cuvintele sale, „coordonat, rapid și eficient”.
Trei decenii de la Planul Strategic de Acțiune
Neacșu a amintit că, în urmă cu 30 de ani, la Istanbul, cele șase state riverane au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru protejarea Mării Negre. Potrivit documentării Agerpres, semnatare au fost Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Ziua Internațională a Mării Negre se marchează în fiecare an la 31 octombrie, dată la care, în 1996, a fost semnat acel plan.
Documentul se sprijină pe Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 și intrată în vigoare, împreună cu protocoalele sale, la 15 ianuarie 1994. Planul din 1996 a venit după trei ani de studii și consultări, care au arătat că mediul marin este puternic afectat de reziduurile aduse de râuri, de pescuitul excesiv și de deversările de produse petroliere. A fost actualizat în 2009, la Sofia. Potrivit aceleiași documentări, litoralul românesc măsoară 234 de kilometri, din cei aproximativ 4.358 de kilometri ai țărmului întregii mări.
Realitățile regiunii s-au schimbat însă „profund” de atunci, a subliniat vicepremierul. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează, în evaluarea lui, siguranța navigației, infrastructura critică și mediul marin. Incidentele recente arată, a adăugat el, că aceste riscuri sunt reale și imediate.
Misiunile de salvare din ultimele trei luni
Viceprim-ministrul a trecut în revistă intervențiile MAI din ultimele trei luni. În august, echipajele ministerului au evacuat un marinar rănit de pe o platformă de extracție din larg și au dus la spital o persoană aflată în dificultate la bordul unei nave din zona Neptun Deep.
În octombrie, trei marinari răniți de pe nava Royad Mammadov au fost ridicați cu troliere și duși la țărm pentru îngrijiri medicale. În cazul navei Wine Trader, cinci membri ai echipajului au ajuns la Constanța cu sprijinul unei echipe medicale, iar pompieri specializați au coborât pe nava avariată ca să-i caute pe ceilalți marinari. Pe 24 octombrie, structurile ministerului au participat la căutarea marinarilor dispăruți după incidentul în care a fost implicată nava Khoryv. Neacșu a mulțumit celor care au luat parte la aceste misiuni, inclusiv în condiții extrem de dificile, și a spus că profesionalismul lor este cea mai solidă garanție pe care statul o poate oferi cetățenilor.
