Un livrator tunisian care lucrează în București susține că angajatorul îi oprește 420 de lei în fiecare săptămână, la care se adaugă 10% din câștiguri și costul închirierii scuterului. Bărbatul spune că nu știe dacă sumele reținute ajung la stat și se teme să reclame situația, pentru că nu are suficiente dovezi. O specialistă în dreptul muncii explică ce poate reține legal un angajator din salariu și cum pot verifica muncitorii străini dacă le sunt plătite contribuțiile.
Cazul a fost făcut public pe Reddit, pe 10 noiembrie, unde livratorul a povestit că a venit din Tunisia în România cu viză de muncă și că primește banii săptămânal. Potrivit relatării sale, angajatorul îi reține atât o sumă fixă, cât și un procent din încasări.
„Lucrez ca livrator în București. Am venit din Tunisia cu viză de muncă și primesc banii săptămânal. Angajatorul îmi oprește 10% din câștiguri, plus 420 de lei pe săptămână. Nu prea înțeleg de unde vine suma asta de 420 de lei. Atât ar trebui să plătesc la stat sau taxele ar putea fi mai mici? Cum pot verifica dacă angajatorul îmi plătește într-adevăr contribuțiile și unde pot cere lămuriri?”, a scris acesta.
Câți bani îi rămân livratorului din 2.000 de lei câștigați într-o săptămână
În comentariile de pe Reddit, bărbatul a explicat că a semnat un contract pentru opt ore de muncă pe zi, cinci zile pe săptămână. În document apare un salariu de bază lunar brut de 4.325 de lei.
Acesta susține însă că, după ce a ajuns în România, condițiile de plată s-au schimbat, iar veniturile au ajuns să fie calculate în funcție de numărul livrărilor efectuate.
Concret, la încasări săptămânale de 2.000 de lei, angajatorul i-ar reține 420 de lei, încă 10% din sumă și 280 de lei pentru închirierea scuterului. Astfel, din cei 2.000 de lei, livratorului i-ar rămâne aproximativ 1.100 de lei.
Bărbatul mai spune că, în primele trei luni, a primit salariul în numerar, iar ulterior a început să încaseze banii prin Revolut. Nu a depus până acum o reclamație, deoarece consideră că nu are suficiente dovezi.
Acesta susține și că unii colegi ar fi amenințați cu încetarea contractului dacă nu ating obiectivele săptămânale impuse de angajator.
Ce rețineri poate face legal un angajator din salariul unui muncitor străin
Corina Neagu, consilier juridic în dreptul muncii și fondator DARE (Development Advice & Resources), explică pentru „Adevărul” că lucrătorii străini beneficiază de aceleași drepturi ca salariații români.
„Pornesc de la un principiu simplu: un lucrător străin nu are mai puține drepturi decât unul român. Are, de fapt, câteva în plus, tocmai pentru că este mai vulnerabil”, explică specialista.
Angajatorul trebuie să comunice în scris salariul, programul și modalitatea de plată. Potrivit Corinei Neagu, OUG 32/2026 introduce și obligații suplimentare pentru angajatorii lucrătorilor străini, inclusiv plata salariului prin bancă și încheierea contractului într-o limbă pe care angajatul o înțelege.
Din salariu pot fi reținute impozitul și contribuțiile sociale prevăzute de lege, precum și alte sume numai în condițiile legale. Reținerile pentru eventuale pagube produse angajatorului sunt, de asemenea, supuse unor reguli stricte.
„Dacă livratorul are contract individual de muncă, el are dreptul la salariul din contract; un comision scăzut din acest salariu nu are temei legal, oricât de creativ ar fi numit pe fluturaș”, precizează Corina Neagu.
Cum pot verifica muncitorii străini dacă angajatorul le plătește contribuțiile
Există două instrumente prin care salariații pot verifica informațiile declarate de angajator către autorități: REGES-ONLINE și Spațiul Privat Virtual al ANAF.
Prin REGES-ONLINE, angajatul poate consulta datele contractului înregistrat la Inspecția Muncii, inclusiv salariul de bază, sporurile și norma de lucru. Dacă identifică informații incorecte, poate solicita corectarea acestora.
Accesul se poate face prin identitatea digitală ROeID sau la ghișeul Inspectoratului Teritorial de Muncă.
O altă variantă este Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF, unde salariatul poate consulta documentul „D112 Contrib”. Acesta conține informații despre contribuțiile sociale declarate lunar de angajator.
Specialista atrage însă atenția că existența unor contribuții declarate nu înseamnă automat că sumele respective au fost și virate efectiv la bugetul de stat.
Angajatul poate compara și suma încasată în cont cu salariul net înscris pe fluturașul de salariu.
„Cum salariul trebuie plătit prin bancă, suma intrată în cont trebuie să coincidă cu netul de pe fluturaș. Dacă lucrătorului i se cere să dea înapoi o parte din bani în numerar, avem un semnal de alarmă cât se poate de clar”, avertizează Corina Neagu.
Unde pot reclama muncitorii străini reținerile nejustificate din salariu
Dacă observă diferențe între salariul din contract și banii primiți, angajații pot solicita explicații în scris și pot cere documentele care justifică fiecare reținere.
Este recomandat să păstreze contractul individual de muncă, eventualele acte adiționale, fluturașii de salariu, extrasele bancare și mesajele schimbate cu angajatorul.
În cazul în care nu primesc explicații sau constată că nu sunt respectate condițiile contractuale, pot sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă.
Potrivit Corinei Neagu, inspectorii au obligația legală de a păstra confidențialitatea sesizării, conform Legii nr. 108/1999, deși angajatorul poate uneori să deducă identitatea persoanei care a făcut reclamația.
O eventuală amendă aplicată firmei nu înseamnă însă că salariatul își recuperează automat banii.
„ITM sancționează, dar nu recuperează banii lucrătorului. Pentru asta este nevoie de un litigiu de muncă la tribunal, scutit de taxa de timbru; termenul de prescripție pentru drepturile salariale neacordate este de trei ani (art. 268 alin. 1 lit. c din Codul muncii)”, precizează specialista.
Livratori străini care au descoperit că nu le erau plătite contribuțiile
Situația relatată de livratorul tunisian nu este singulară. Un reportaj publicat de Radio România Internațional, pe 5 februarie 2026, prezintă experiențele unor cetățeni din Sri Lanka care au lucrat pentru firme de livrări din București.
Unul dintre aceștia, Chathuranga, în vârstă de 36 de ani, din Colombo, a lucrat timp de trei ani pentru aceeași companie. A descoperit că angajatorul nu îi mai achitase contribuțiile după primele trei luni de muncă abia atunci când a încercat să obțină un credit bancar.
Bărbatul a povestit că salariul promis la angajare era de 2.500 de lei, însă primea doar 2.250 de lei.
„Înțelegerea a fost 500 de euro pe lună, adică 2500 de lei, dar ne plăteau doar 2250 lei. Eram 120 de curieri la momentul acela, toți plătiți la fel”, a declarat acesta pentru Radio România Internațional.
După ce a discutat cu reprezentanții companiei, împreună cu doi colegi, salariile au fost corectate, iar angajații au început să primească și bonuri de masă.
Problemele au continuat însă. Salariile au început să întârzie sau să fie plătite doar parțial, iar Chathuranga a decis să demisioneze. Ulterior, a aflat că firma intrase în faliment.
Un alt livrator intervievat, Avishka, în vârstă de 26 de ani, a povestit că trebuie să realizeze încasări lunare de 8.400 de lei. Din acești bani plătește comisionul firmei, care poate ajunge la 10-20%, cazarea, închirierea vehiculului, combustibilul și taxele.
„Nu mi-am luat niciodată concediu medical - dacă nu merg la muncă, nu sunt plătit. Trebuie să muncesc minim 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână pentru a avea un venit decent”, a declarat acesta.
ANAF a descoperit un prejudiciu de peste 10 milioane de lei la firme de livrări
Problemele din sectorul livrărilor au intrat și în atenția autorităților fiscale.
În martie 2025, inspectorii ANAF au descoperit la trei firme de livrări din București un prejudiciu estimat la 10,18 milioane de lei.
Potrivit instituției, firmele nu declaraseră corect impozitele și contribuțiile sociale aferente salariilor. Printre neregulile identificate s-au numărat raportarea unui timp de muncă mai mic decât cel efectiv și lipsa contractelor individuale de muncă pentru unii livratori.
Inspectorii au identificat și achiziții înregistrate în contabilitate fără operațiuni reale în spatele lor. ANAF a anunțat continuarea verificărilor și sesizarea organelor de cercetare penală.
Cine răspunde pentru plata salariilor livratorilor care lucrează prin aplicații
Curierii care livrează prin platforme precum Glovo, Bolt Food sau Wolt lucrează, de regulă, prin intermediul unor firme partenere, cunoscute drept „flote”, nu direct pentru companiile care administrează aplicațiile.
Aceste firme încheie contractele de muncă și răspund pentru plata salariilor și a contribuțiilor sociale.
În opinia Corinei Neagu, ar trebui să existe obligații mai clare și pentru platformele digitale, astfel încât acestea să poată interveni în situațiile în care firmele partenere încalcă drepturile lucrătorilor.
„Opinia mea: platforma are deja pârghia, pentru că poate dezactiva oricând o flotă din aplicație, dar nu are încă răspunderea. Legea de transpunere ar trebui să le lege pe cele două, cel puțin pentru salarii și contribuții. Altfel, intermediarul rămâne un paravan comod: dispare sau își schimbă denumirea, iar lucrătorul rămâne cu o creanță asupra unei firme goale”, explică specialista.
În ceea ce privește eficiența controalelor, aceasta arată că inspectorii identifică mai ușor situațiile de muncă nedeclarată decât reținerile nejustificate din salarii.
„Controalele sunt eficiente acolo unde neregula se vede: munca nedeclarată”, afirmă Corina Neagu.
În iunie 2026, Inspecția Muncii a efectuat 1.087 de controale la firmele care desfășoară activități prin aplicații digitale și a identificat 2.053 de persoane care lucrau fără forme legale, potrivit datelor prezentate de specialistă.
Pentru identificarea comisioanelor nejustificate, a banilor solicitați înapoi angajaților sau a diferențelor dintre salariile promise și cele efectiv plătite, inspectorii trebuie să verifice documentele și să discute cu lucrătorii. Procesul este cu atât mai dificil în cazul persoanelor care nu cunosc limba română.
Corina Neagu consideră că autoritățile ar trebui să compare automat datele din contractele de muncă, contribuțiile declarate la ANAF și salariile plătite efectiv. De asemenea, sunt necesare mai multe controale, interpreți pentru muncitorii străini și documente salariale pe care aceștia să le poată înțelege.
„Un sistem care amendează firma, dar nu despăgubește omul, îi transmite lucrătorului că reclamația este un gest civic, nu o cale de a-și recupera banii. Iar gesturile civice sunt un lux pe care puțini și-l permit cu permisul de ședere în joc”, conchide specialista.