Politică

Bolojan, după decizia CEDO: Guvernul alege pe cine servește

Ilie Bolojan spune că hotărârea Curții de la Strasbourg îi dă dreptate în disputa cu ÎCCJ. Instanța supremă susține că cele două dosare sunt distincte.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Ilie Bolojan la ședința de Guvern din 16 aprilie 2026, în fața drapelelor României, NATO și Uniunii Europene
Ilie Bolojan la ședința de Guvern din 16 aprilie 2026, în fața drapelelor României, NATO și Uniunii Europene

Fostul premier Ilie Bolojan, liderul PNL, a susținut joi, 22 octombrie, că decizia CEDO în dosarul restanțelor salariale ale magistraților îi dă dreptate în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Într-un mesaj pe Facebook, el a cerut actualului Guvern să tranșeze problema, pe care o consideră împovărătoare pentru buget și pentru cetățeni.

În aceeași seară, ÎCCJ a transmis că hotărârea Curții de la Strasbourg nu soluționează litigiul purtat de instanța supremă cu Guvernul. Cele două poziții diferă astfel în privința efectelor pe care le are hotărârea.

Ce a decis Curtea de la Strasbourg

Un complet de șapte judecători ai Curții Europene a Drepturilor Omului a declarat inadmisibile, ca „vădit neîntemeiate”, cele cinci cereri formulate în 2024 de magistrați din România. Reclamanții contestau neplata integrală a unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive. Potrivit Digi24, ei susțineau că aveau de recuperat aproximativ 300.000 de euro.

În motivare, Curtea a ținut cont de circumstanțele excepționale și de constrângerile economice și bugetare cu care s-au confruntat autoritățile. Ea a notat că statul a adoptat ajustări succesive, care au permis executarea treptată a hotărârilor. Judecătorii europeni au constatat și că reclamanții nu fac parte dintr-un grup vulnerabil, iar neplata imediată și integrală nu i-a lipsit de mijloacele de subzistență.

Curtea a atras atenția și asupra riscului unui conflict de interese atunci când judecători naționali se pronunță asupra unor componente salariale de care pot beneficia ei înșiși. Totodată, a reținut că sumele datorate altor categorii de funcționari erau mult mai mici decât cele datorate magistraților.

Spotmedia notează că hotărârea nu înseamnă că statul poate amâna oricând plata drepturilor stabilite de instanțe. Curtea a apreciat doar că, în circumstanțele acestui caz, eșalonarea nu a încălcat drepturile reclamanților. Potrivit Aktual24, hotărârea nu anulează automat nici decizia definitivă a ÎCCJ, nici datoriile statului către magistrați.

Ce a scris Bolojan

Bolojan a afirmat că hotărârea arată că a avut dreptate în privința plății restanțelor și că Guvernul primește „argumentul decisiv” pentru a închide subiectul. El a numit imorală obligarea statului la plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei, fără evaluarea impactului asupra bugetului și a celorlalte obligații față de cetățeni.

Fostul premier a mai spus că Strasbourgul pune sub semnul întrebării unele hotărâri din România, din cauza suspiciunilor de conflict de interese în rândul judecătorilor care le-au pronunțat. În opinia lui, o asemenea suspiciune afectează credibilitatea justiției și așa scăzută. El a susținut că deciziile privind împărțirea banilor publici aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor, și că amânarea unor plăți nu înseamnă automat încălcarea drepturilor omului.

Mesajul se încheie cu un apel către Executiv: actualul Guvern va trebui să aleagă între „România sau aristocrația bugetară”. Formula aparține lui Bolojan și reprezintă o opinie politică, nu o constatare a Curții.

Mai devreme, PNL transmisese într-un comunicat, citat de News.ro, că hotărârea confirmă poziția Guvernului Bolojan și principiul potrivit căruia alocarea resurselor publice ține de Guvern și Parlament.

Cum răspunde ÎCCJ

Instanța supremă a transmis joi seară că a luat act de hotărâre și că aceasta trebuie analizată în integralitatea ei, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei. În opinia ÎCCJ, Curtea reafirmă caracterul obligatoriu al hotărârilor definitive și obligația autorităților de a le executa. Totodată, ea recunoaște că executarea obligațiilor financiare poate fi eșalonată, în condiții determinate, fără ca asta să anuleze obligația de plată.

ÎCCJ susține că între cele două dosare există o distincție esențială. Cauza de la Strasbourg a vizat compatibilitatea cu Convenția a mecanismelor succesive de eșalonare și a întârzierilor în executare. Litigiul purtat de Înalta Curte nu a contestat, în principiu, posibilitatea legală de eșalonare, ci a privit respectarea de către Executiv a propriului cadru normativ și asigurarea resurselor bugetare, potrivit calendarului stabilit de Guvern.

Instanța supremă a adăugat că hotărârea CEDO nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile dintr-un proces cu alt obiect. Ea a cerut ca dezbaterea publică să pornească de la conținutul efectiv al hotărârii, nu de la interpretări selective.

Contextul disputei

Disputa privește restanțe salariale ale magistraților estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei, adică în jur de un miliard de euro. Înalta Curte a câștigat definitiv procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor, după ce recursul formulat de Guvernul Bolojan a fost respins, potrivit Ordinea.ro și Spotmedia. Semnal a relatat pe larg conflictul dintre Guvern și ÎCCJ de la Curtea Constituțională, dar și faptul că ÎCCJ ar putea da decizia finală în procesul cu Guvernul, după ce Guvernul sesizase CCR.

Între timp, la conducerea Executivului s-a schimbat echipa: Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit pe 20 octombrie. În sursele consultate nu apare încă o poziție oficială a noului Executiv față de apelul lui Bolojan sau față de lectura ÎCCJ.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.