Un capac de pix trecut ușor peste antebraț și, după două-trei minute, pe piele apare în relief exact ce a fost scris. Fenomenul se numește dermografism, iar forma lui însoțită de mâncărime îi afectează în acest moment pe aproximativ trei adulți din 100, potrivit celui mai amplu studiu internațional de până acum.
Cercetarea, numită PREVALENCE-D, a fost coordonată de rețeaua internațională a centrelor de excelență pentru urticarie și a adunat răspunsuri din 19 țări, între 2021 și 2024. Primele rezultate au apărut în revista Allergy. O a doua analiză, publicată în martie 2026 în American Journal of Clinical Dermatology, arată ce boli însoțesc cel mai des această sensibilitate a pielii.
Când o atingere lasă urme
Medicii o numesc urticarie dermografică sau dermografism simptomatic. Este cea mai frecventă formă de urticarie cronică declanșată de un stimul anume, iar stimulul, în cazul ei, este frecarea. Un tricou strâmt, cureaua, prosopul trecut apăsat după duș sau o zgârietură banală pot ridica pe piele dâre roșii și umflate, care mănâncă sau ustură.
Urmele apar de obicei în primele cinci minute și se retrag după aproximativ o jumătate de oră. Când frecarea acoperă o suprafață mai mare, cum se întâmplă în palmă la folosirea unei șurubelnițe, dâra devine o umflătură mai lată și mai turtită.
Nu orice urmă rămasă după o zgârietură înseamnă boală. În același studiu, aproximativ un adult din zece a descris o simplă linie roșie, fără relief și fără mâncărime, reacție pe care medicii o consideră normală. Diferența o fac umflătura și, mai ales, mâncărimea care revine.
Pentru unii, sensibilitatea a devenit chiar materie primă. Artista vizuală americană Ariana Page Russell desenează ușor modele pe propria piele și le fotografiază cât timp rămân vizibile.
Cine are pielea mai „vorbăreață”
Estimarea principală se bazează pe aproape 60.000 de adulți din 12 țări care au trimis date complete. Pe lângă cei 3,2% care aveau simptome în momentul sondajului, aproape 6% au spus că le-au avut cândva în viață. Femeile au fost afectate mai des decât bărbații, iar frecvența cea mai mare a apărut la persoanele între 25 și 60 de ani.
Diferențele între țări au fost mari. În Germania, peste 7% dintre adulți aveau simptome, în Polonia aproximativ 3,4%, iar în Thailanda aproape 12%. Autorii pun o parte dintre aceste variații pe seama originii etnice, a climei și a diferențelor de rezistență ale barierei pielii. România nu s-a numărat printre țările participante.
Alergiile, căldura și stresul
A doua analiză i-a comparat pe cei 3.101 participanți cu simptome cu ceilalți respondenți, din totalul de 68.513. Cea mai puternică legătură a apărut cu dermatita atopică. Persoanele care o aveau prezentau șanse de aproximativ patru ori mai mari să aibă și urticarie la frecare. În cazul rinitei alergice, ușor de confundat cu o răceală de toamnă, șansele au fost de aproximativ două ori mai mari.
