Sănătate

Dermografismul, când o zgârietură rămâne scrisă pe piele

O zgârietură ușoară poate lăsa pe piele dâre roșii în relief. Cel mai amplu studiu internațional arată că forma cu mâncărime afectează aproximativ trei adulți din 100.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Antebraț pe care codul „L50.3”, scris cu un obiect bont, a apărut ca dâre roșii în relief, reacție tipică a urticariei dermografice
Antebraț pe care codul „L50.3”, scris cu un obiect bont, a apărut ca dâre roșii în relief, reacție tipică a urticariei dermografice

Un capac de pix trecut ușor peste antebraț și, după două-trei minute, pe piele apare în relief exact ce a fost scris. Fenomenul se numește dermografism, iar forma lui însoțită de mâncărime îi afectează în acest moment pe aproximativ trei adulți din 100, potrivit celui mai amplu studiu internațional de până acum.

Cercetarea, numită PREVALENCE-D, a fost coordonată de rețeaua internațională a centrelor de excelență pentru urticarie și a adunat răspunsuri din 19 țări, între 2021 și 2024. Primele rezultate au apărut în revista Allergy. O a doua analiză, publicată în martie 2026 în American Journal of Clinical Dermatology, arată ce boli însoțesc cel mai des această sensibilitate a pielii.

Când o atingere lasă urme

Medicii o numesc urticarie dermografică sau dermografism simptomatic. Este cea mai frecventă formă de urticarie cronică declanșată de un stimul anume, iar stimulul, în cazul ei, este frecarea. Un tricou strâmt, cureaua, prosopul trecut apăsat după duș sau o zgârietură banală pot ridica pe piele dâre roșii și umflate, care mănâncă sau ustură.

Urmele apar de obicei în primele cinci minute și se retrag după aproximativ o jumătate de oră. Când frecarea acoperă o suprafață mai mare, cum se întâmplă în palmă la folosirea unei șurubelnițe, dâra devine o umflătură mai lată și mai turtită.

Nu orice urmă rămasă după o zgârietură înseamnă boală. În același studiu, aproximativ un adult din zece a descris o simplă linie roșie, fără relief și fără mâncărime, reacție pe care medicii o consideră normală. Diferența o fac umflătura și, mai ales, mâncărimea care revine.

Pentru unii, sensibilitatea a devenit chiar materie primă. Artista vizuală americană Ariana Page Russell desenează ușor modele pe propria piele și le fotografiază cât timp rămân vizibile.

Cine are pielea mai „vorbăreață”

Estimarea principală se bazează pe aproape 60.000 de adulți din 12 țări care au trimis date complete. Pe lângă cei 3,2% care aveau simptome în momentul sondajului, aproape 6% au spus că le-au avut cândva în viață. Femeile au fost afectate mai des decât bărbații, iar frecvența cea mai mare a apărut la persoanele între 25 și 60 de ani.

Diferențele între țări au fost mari. În Germania, peste 7% dintre adulți aveau simptome, în Polonia aproximativ 3,4%, iar în Thailanda aproape 12%. Autorii pun o parte dintre aceste variații pe seama originii etnice, a climei și a diferențelor de rezistență ale barierei pielii. România nu s-a numărat printre țările participante.

Alergiile, căldura și stresul

A doua analiză i-a comparat pe cei 3.101 participanți cu simptome cu ceilalți respondenți, din totalul de 68.513. Cea mai puternică legătură a apărut cu dermatita atopică. Persoanele care o aveau prezentau șanse de aproximativ patru ori mai mari să aibă și urticarie la frecare. În cazul rinitei alergice, ușor de confundat cu o răceală de toamnă, șansele au fost de aproximativ două ori mai mari.

Cei care sufereau de toate cele trei afecțiuni atopice, adică dermatită, rinită și astm, aveau șanse de aproape opt ori mai mari. Bolile tiroidiene și valorile crescute ale grăsimilor din sânge au apărut și ele mai des. Fiind un sondaj făcut la un singur moment, studiul arată asocieri, nu cauze.

Aproape două treimi dintre participanții cu simptome au spus că temperatura le influențează pielea, iar aproape jumătate se simt mai rău pe vreme caldă. Aproximativ 14% au descris stres din cauza bolii, iar 11% anxietate, cu atât mai des cu cât mâncărimea era mai puternică.

Cum se pune diagnosticul

Testul este simplu. Medicul apasă ferm pielea antebrațului sau a părții de sus a spatelui cu un obiect neted și bont, de exemplu un pix închis sau o spatulă de lemn. Unele clinici folosesc un dispozitiv care aplică de fiecare dată aceeași presiune. Dacă după zece minute pe traseu apare o umflătură care mănâncă sau arde, rezultatul este pozitiv.

Mecanismul nu este lămurit complet. Explicația acceptată este că frecarea face mastocitele din piele, celule ale sistemului imunitar, să elibereze histamină. Aceasta dilată vasele mici și lasă lichidul să treacă în țesut, de unde roșeața și relieful. Cercetătorii suspectează și implicarea anticorpilor IgE, aceiași care întrețin multe dintre cele mai frecvente alergii.

În clasificarea internațională a bolilor, afecțiunea are codul L50.3, care se poate citi, la propriu, pe brațul din fotografia ce însoțește acest articol.

Tratament și răbdare

Peste jumătate din participanții cu simptome nu urmau niciun tratament, deși unii aveau mâncărimi severe. Dintre cei tratați, nouă din zece foloseau antihistaminice, medicamentele care blochează efectul histaminei. Prima opțiune o reprezintă antihistaminicele de generația a doua, care dau mai rar somnolență, iar medicul poate crește doza dacă simptomele persistă.

Pentru formele grave există și o variantă mai nouă. În 2017, cercetători de la spitalul berlinez Charité au testat omalizumabul într-un studiu controlat cu placebo. Potrivit spitalului, simptomele au dispărut complet la aproape jumătate dintre pacienții tratați. Anticorpul este folosit în astm și în urticaria cronică, iar în sondajul internațional îl primiseră aproape 9% dintre cei cu mâncărimi severe.

Boala nu ține, de regulă, toată viața. Simptomele durează în medie în jur de șase ani, iar aproximativ jumătate dintre cazuri dispar în decurs de zece ani. Umflarea buzelor sau a pleoapelor și dificultățile de respirație sunt însă semne care cer consult medical de urgență.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.