Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța, joi, soluția definitivă în procesul pe care l-a câștigat în primă instanță cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Ce a decis prima instanță
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. Instanța supremă a amânat deja de șapte ori pronunțarea unei soluții în acest caz.
Curtea de Apel a stabilit totodată că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța supremă acuză totodată Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instanțelor.
Argumentele Guvernului
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a lămuri dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare prevăzute prin lege. Guvernul a mai cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar de atunci, Ilie Bolojan, a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. „Instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat atunci Bolojan, argumentând că elaborarea bugetului de stat și alocarea fondurilor rămân atribute exclusive ale puterii executive și legislative.
De unde vin restanțele
Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor hotărâri judecătorești anterioare. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, sumă destinată tocmai achitării acestor drepturi salariale restante. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.
Un conflict mai vechi între putere judecătorească și Guvern
Disputa privind restanțele salariale ale magistraților nu este singurul front deschis între sistemul judiciar și Guvern în ultimul an. Consiliul Superior al Magistraturii a atras în mod repetat atenția asupra necesității ca aceste sume să fie plătite, avertizând că neexecutarea hotărârilor judecătorești subminează încrederea în statul de drept. De cealaltă parte, executivul a invocat constant constrângerile bugetare și riscul ca alocarea a aproape 5 miliarde de lei către un singur capitol de cheltuieli să afecteze alte priorități, într-un context în care deficitul bugetar rămâne o problemă persistentă pentru România.
Tema a revenit în dezbaterea publică și pe fondul discuțiilor privind pensiile speciale ale magistraților, un alt subiect pe care Curtea Constituțională a fost chemată să îl clarifice în ultimul an. Fiecare etapă a acestor dosare este urmărită îndeaproape de breasla magistraților, care consideră executarea integrală a hotărârilor judecătorești o condiție esențială pentru independența justiției.
Ce urmează
O decizie definitivă a ÎCCJ în favoarea magistraților ar pune Guvernul în fața unei obligații bugetare suplimentare de miliarde de lei, într-un moment în care execuția bugetară este oricum sub presiune, iar o nouă rectificare bugetară rămâne un subiect sensibil pentru orice formulă de guvernare. O soluție care ar trimite cauza înapoi la o nouă judecare, sau o nouă amânare, ar prelungi în continuare un litigiu care durează de peste un an între puterea judecătorească și cea executivă.
Semnal va actualiza acest articol de îndată ce Înalta Curte va anunța soluția.
Sursă: adevarul.ro
