Curtea Constituțională a României decide miercuri, de la ora 10.00, în conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit Mediafax. Miza este plata unor restanțe salariale ale magistraților, pe care premierul interimar Ilie Bolojan le estimează la 4,8 miliarde de lei.
Sesizarea a fost formulată de Ilie Bolojan, după ce instanța supremă a obținut obligarea Executivului să aloce fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante din Justiție.
Ce a cerut instanța supremă și ce a hotărât Curtea de Apel
Conflictul a pornit de la procesul deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă a cerut punerea la dispoziție a tuturor sumelor necesare plății drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal. Drepturile sunt stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026.
Premierul interimar a spus că este vorba despre 4,8 miliarde de lei, adică restanțe salariale câștigate în instanță. ÎCCJ a cerut inclusiv o rectificare bugetară și aplicarea unor penalități, în cazul în care Guvernul nu pune în executare hotărârea.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Restanțele au apărut în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Termenul de punere în executare este de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, și cu o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Guvernul spune că justiția i-a luat locul în buget
În sesizarea depusă la CCR, Executivul susține că instanțele nu pot decide cum se repartizează resursele bugetului de stat. Prin obligarea sa să aloce integral fondurile cerute de ÎCCJ, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Parlamentului. Potrivit Constituției, doar aceste două autorități au atribuții în elaborarea și aprobarea bugetului.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, a susținut premierul Ilie Bolojan. În iulie, el a afirmat că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce ar fi „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Nota pregătită de Secretariatul General al Guvernului arată că nici puterea executivă, nici cea legislativă nu pot fi obligate printr-o hotărâre judecătorească să adopte acte normative cu un conținut prestabilit. Guvernul invocă principiul separației puterilor în stat și al echilibrului dintre ele.
Înalta Curte respinge acuzațiile și vorbește despre presiuni
Înalta Curte a respins acuzațiile Guvernului. Demersul său urmărește punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului, a susținut instanța supremă.
Conducerea ÎCCJ l-a acuzat pe Guvern că exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul procesului. Argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, nu prin calificări publice anticipate, a transmis instanța supremă.
Ce poate stabili Curtea Constituțională
Decizia CCR va stabili dacă demersurile Înaltei Curți au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul este obligat să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale definitive. Curtea poate indica și conduita pe care cele două autorități trebuie să o urmeze pentru stingerea conflictului.
