Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Politică

Proiectul AUR ar putea salva fermele de animale crescute pentru blană

Un proiect de lege AUR aflat aproape de votul final ar putea anula interdicția din 2024 privind închiderea fermelor de nurci și șinșile crescute pentru blană din România.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

In imagine sunt două animale cu blană. Șinșila.
In imagine sunt două animale cu blană. Șinșila.

Cu doar câteva luni înainte ca legea privind închiderea fermelor de nurci și șinșile crescute pentru blană să intre efectiv în vigoare, un proiect legislativ inițiat de AUR și aflat pe ultima sută de metri în Parlament ar putea anula această interdicție, potrivit unei anchete publicate de Digi24.

Legea din 2024 și proiectul care ar putea-o anula

În octombrie 2024, după aproape doi ani de dezbateri, Parlamentul României a adoptat, cu o largă majoritate, legea prin care fermele de nurci și șinșile crescute pentru blană urmau să fie închise începând cu 1 ianuarie 2027. România a devenit astfel a 22-a țară europeană care interzice acest tip de exploatare, decizie luată în urma unei anchete a organizației Humane World for Animals privind condițiile din aceste ferme.

La începutul acestui an, senatoarea AUR Daniela Ștefănescu a depus, alături de alți 51 de parlamentari ai partidului, un proiect de lege care prevede abrogarea interdicției. Potrivit Digi24, expunerea de motive a proiectului invocă printre altele protejarea investitorilor străini din acest sector, deși cele mai mari două ferme de acest tip din România, situate în Brașov, aparțin unor investitori olandezi care și-au mutat activitatea aici după ce Olanda a interzis-o pe teritoriul propriu.

Argumentele senatoarei, contrazise de propriul proiect

Într-un interviu acordat Digi24, Daniela Ștefănescu a susținut, printre altele, că inițiativa sa are în vedere impactul economic și predictibilitatea legislativă, afirmând la un moment dat: „Sunt iubitoare de animale”. Jurnalista Andreea Bratu a arătat însă că unul dintre argumentele inițiale ale senatoarei, potrivit căruia termenul de închidere ar fi fost amânat printr-o prorogare ulterioară, este contrazis chiar de expunerea de motive a propriului proiect, care menționează de două ori termenul din 2024 - ianuarie 2027.

Întrebată despre condițiile din fermele de blană documentate de Humane World for Animals, senatoarea a spus că discuția nu ar trebui purtată într-o „zonă emoțională” și că protecția animalelor ar trebui reglementată separat, prin ordine ale Ministerului Agriculturii. Ea a precizat totodată că nu cunoaște cu exactitate contribuția acestor ferme la bugetul de stat, deși impactul economic este unul dintre argumentele centrale ale proiectului.

Cum se împart voturile în Parlament

AUR are în prezent 62 de deputați, insuficienți pentru adoptarea proiectului fără sprijinul altor formațiuni. Potrivit răspunsurilor obținute de Digi24 de la liderii grupurilor parlamentare, PNL, USR și UPR au anunțat că vor vota împotriva inițiativei, menținându-și astfel poziția din 2024, când toate cele patru partide care au votat legea inițială au susținut închiderea fermelor.

Liderii grupurilor UDMR, al Minorităților Naționale și al S.O.S. România au declarat, la rândul lor, că vor recomanda un vot împotriva proiectului AUR, deși pozițiile finale urmează să fie stabilite după consultări interne. PSD nu a anunțat încă o poziție oficială, liderul de grup precizând că partidul va decide după ce proiectul va primi raportul final din comisia juridică. Această nouă dispută survine la scurt timp după o moțiune simplă a AUR împotriva ministrului Agriculturii, semn al tensiunilor recurente dintre partid și sectorul agricol.

Proiectul a primit deja un raport preliminar favorabil în comisia de agricultură, ceea ce arată că parlamentari din mai multe formațiuni au votat pentru inițiativa AUR la acest prim filtru, chiar dacă provenența exactă a voturilor nu este făcută publică pe site-ul Camerei Deputaților.

Ce arată ancheta privind condițiile din ferme

Humane World for Animals a documentat, într-o anchetă din 2022, condițiile din fermele românești de nurci și șinșile crescute pentru blană. Potrivit directoarei organizației pentru România, Andreea Rosetti, animalele sunt ținute în cuști de metal, adesea fără lumină naturală, până la vârsta sacrificării. Subiectul protecției animalelor a mai generat controverse politice și în trecut, inclusiv atunci când un partid a contestat public finanțarea asociațiilor de protecție a animalelor.

Decizia finală asupra viitorului acestor ferme va fi luată de Camera Deputaților, după ce proiectul va trece de comisia juridică și va ajunge în plenul reunit. Rămâne de văzut dacă partidele care au votat, în 2024, pentru închiderea fermelor de blană își vor menține poziția sau dacă proiectul AUR va reuși să adune sprijinul necesar pentru abrogarea interdicției programate pentru ianuarie 2027.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.