Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a avut, miercuri, consultări cu reprezentanții formațiunilor politice neparlamentare pe marginea proiectului noii legi a partidelor politice. Întâlnirea a avut loc de la ora 10:00, la sediul instituției din București.
Ce discută AEP cu partidele mici
Potrivit unui comunicat al AEP, reprezentanții partidelor neparlamentare au avut ocazia să își prezinte observațiile și propunerile privind proiectul de lege, dar și aspectele specifice activității formațiunilor fără reprezentare parlamentară. Fiecare partid a fost invitat să desemneze un singur reprezentant la discuții.
„Prin această întâlnire, Autoritatea Electorală Permanentă își propune să asigure un cadru de consultare directă și deschisă și cu partidele politice neparlamentare, în vederea unei mai bune fundamentări a proiectului de lege”, a transmis instituția. Proiectul a fost publicat pe 21 august și poate fi consultat pe site-ul AEP, la secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Consultările cu partidele parlamentare, la finalul lunii august
La sfârșitul lunii august, președintele AEP, Adrian Țuțuianu, s-a întâlnit și cu reprezentanții partidelor din Parlament — PSD, PNL, USR, POT, UDMR, SOS, AUR, precum și ai grupurilor minorităților naționale și Uniți pentru România. Discuțiile au vizat principalele schimbări propuse pentru actualizarea legii, de la înființarea și organizarea partidelor până la finanțare și sancțiuni.
Țuțuianu a explicat că proiectul a fost elaborat ținând cont de decizii ale Curții Constituționale și ale instanțelor de judecată, unele pronunțate recent, care au evidențiat lacune în legea actuală a partidelor, în vigoare din 1996 și modificată de mai multe ori de atunci.
Prag mai mare pentru înființarea unui partid
Proiectul de lege elaborat de AEP schimbă, printre altele, condițiile de înființare a unei formațiuni politice. O formațiune ar avea nevoie de cel puțin 100 de membri fondatori pentru a putea fi înregistrată, față de trei membri, cât prevede legea actuală. Actul normativ mai prevede și posibilitatea ca partidele să fie înregistrate sau dizolvate prin hotărâre a AEP, nu doar prin decizie a instanțelor, ca până acum.
Un alt capitol vizat de discuții a fost cel al condițiilor pentru dobândirea și menținerea personalității juridice, incluzând regulile privind structura internă și organele de conducere ale partidelor. Au fost analizate și pragurile pentru reînregistrarea formațiunilor deja existente, precum și necesitatea unor proceduri mai clare și mai predictibile pentru toate etapele administrative.
Finanțare și critici privind puterile AEP
Participanții la discuțiile cu partidele parlamentare au abordat și tema finanțării partidelor și a fundațiilor politice afiliate, inclusiv utilizarea subvențiilor de la stat, transparența cheltuielilor și regimul patrimoniului formațiunilor.
Proiectul a stârnit însă și critici încă din faza de dezbatere publică. USR a acuzat că actul normativ ar oferi AEP puteri prea mari asupra înființării și dizolvării partidelor, o competență care în prezent revine, în mare parte, instanțelor de judecată. Formațiunea susține că o concentrare a acestor atribuții într-o singură instituție ar putea afecta echilibrul dintre autoritățile statului implicate în viața politică.
Ce urmează
Proiectul de lege rămâne, deocamdată, în etapa de consultare publică și dezbatere cu formațiunile politice, atât cele parlamentare, cât și cele neparlamentare. AEP nu a anunțat un calendar pentru finalizarea consultărilor sau pentru trimiterea actului normativ către Parlament, unde forma finală a legii ar urma să fie votată.
