Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Politică

Cum explică o cercetătoare ascensiunea AUR în diaspora

Sorina Soare, profesoară la Universitatea din Florența, explică într-un interviu pentru HotNews cum discriminarea resimțită de români în Italia și incidentele cu drone alimentează potențialul de vot pentru AUR în diaspora.

de Anton Dumitru · ·

Preot ortodox cu vestminte albastru-aurii oferind binecuvântare unor femei credincioase cu capul acoperit în interiorul unei biserici, ilustrând tradiții și practici religioase românești contemporane.
Preot ortodox cu vestminte albastru-aurii oferind binecuvântare unor femei credincioase cu capul acoperit în interiorul unei biserici, ilustrând tradiții și practici religioase românești contemporane.

Discriminarea resimțită zilnic de românii din Italia și incidentele recente cu drone în spațiul aerian național alimentează, potrivit unei cercetătoare românce stabilite la Florența, potențialul de vot pentru AUR în diaspora. Sorina Soare, profesoară de științe politice la Universitatea din Florența, a explicat mecanismele acestui fenomen într-un interviu acordat HotNews.

Cercetătoarea studiază de ani buni ascensiunea populismului și a partidului AUR printre românii din Italia și Spania, folosind interviuri calitative cu sute de persoane. Potrivit acesteia, comunitatea românească din străinătate rămâne conectată la situația din țară nu prin lupta dintre partide, ci prin efectele directe resimțite de familiile rămase acasă: prețuri, taxe și costul vieții.

Dronele, o nouă dovadă a unei elite considerate incapabilă

Incidentele cu drone ajunse în spațiul aerian al României și Bulgariei au devenit un subiect frecvent în discuțiile cercetătoarei cu membrii diasporei. Aceștia interpretează episoadele ca pe o confirmare a unei elite politice incapabile să apere interesul țării, spune Soare. Din această percepție se naște, potrivit ei, o parte importantă a potențialului electoral pentru AUR.

Cercetătoarea atrage atenția că lucrează cu instrumente calitative, nu cu sondaje de opinie, astfel încât concluziile sale nu pot fi generalizate statistic. Ele reflectă însă tendințe pe care le regăsește constant în interviurile purtate cu românii din Italia.

De ce reușește AUR acolo unde alte partide nu ajung

Soare explică succesul AUR prin noutatea partidului, înființat în 2019, care nu a fost „contaminat” de exercitarea puterii și nu poate fi acuzat de corupție, spre deosebire de formațiunile tradiționale. Un fenomen similar s-a văzut, spune ea, la Rassemblement National în Franța sau la AfD în Germania, partide care, izolate de un cordon sanitar, își permit propuneri considerate iresponsabile de restul spectrului politic.

Referitor la noul partid SENS, cercetătoarea consideră că acesta rămâne unul de elite, fără o structură capabilă să construiască un dialog real cu alegătorii tradiționali de stânga. AUR, în schimb, a investit constant în organizație teritorială, cu o activitate asemănătoare unui partid de masă, potrivit analizei sale.

Rețele informale construite în pandemie

Potrivit Sorinei Soare, AUR a încercat încă din 2019-2020 să compenseze absența statului român la nivelul diasporei. În Italia, partidul a colaborat cu Fratelli d'Italia pentru a permite accesul românilor fără statut legal la vaccinarea anti-COVID, o poziție diferită de cea adoptată de AUR în România, unde formațiunea s-a arătat reticentă față de vaccin.

Tot în această perioadă, AUR a organizat campanii de colectare a medicamentelor deficitare și campania „Ghiozdănelul de aur”, prin care rechizite colectate în Italia erau trimise copiilor din România. Cercetătoarea menționează și distribuirea de pungi cu alimente către categorii vulnerabile, inclusiv comunități de romi, în timpul pandemiei.

Discriminarea, o experiență personală

Sorina Soare vorbește și despre discriminarea pe care o resimte direct, ca româncă stabilită în Italia. „Dacă spun că sunt din România, reacțiile sunt ești babysitter, ești doamna care are grijă de familie”, povestește ea, adăugând că fenomenul o afectează mai ales în contextul discursului liderului de extremă dreaptă Vannacci, al cărui partid a propus măsuri de remigrație pentru cetățenii italieni născuți în afara Italiei.

Cercetătoarea remarcă și o schimbare vizibilă la nivelul comunităților religioase din diasporă: femeile poartă acum, mai des decât în trecut, capul acoperit cu voal în bisericile românești, un detaliu pe care îl citește ca semn al unei tendințe deja evidente în interiorul comunității.

Discriminarea rămâne, potrivit ei, un fenomen larg răspândit în rândul românilor din străinătate, chiar dacă statul român a făcut în ultimii ani pași pentru protejarea forței de muncă emigrate. Prezența organizatorică a AUR în teritoriu, spune Soare, rămâne un avantaj pe care celelalte partide românești nu au reușit să îl replice în comunitățile din Italia.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.