Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Politică

O toamnă decisivă pentru UE, cu șase summituri și buget nou

Uniunea Europeană intră într-o toamnă cu până la șase summituri și negocieri pentru bugetul 2028-2034. Ce rol are România.

de Lucian Dinu · · Asistat de AI ·

Drapelul Uniunii Europene
Drapelul Uniunii Europene

Uniunea Europeană se pregătește pentru una dintre cele mai încărcate perioade de negocieri din ultimii ani, cu cel puțin cinci și, probabil, șase summituri programate între septembrie și decembrie. Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Valentin Naumescu, care a subliniat că România este „pe deplin integrată" în discuțiile care urmează să contureze viitorul blocului comunitar.

Ce se negociază

Agenda europeană din această toamnă include, în primul rând, discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028-2034 - bugetul pe termen lung al UE, propus de Comisia Europeană la o valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Pe lângă bani, pe masa negocierilor se află reforme și inițiative în domenii precum securitatea, economia, industria, tehnologia și energia.

„Se apropie toamna fierbinte a UE, cu o agendă intensă a negocierilor și proceselor decizionale majore, a schimbărilor și pregătirii viitorului", a transmis Naumescu într-o postare pe Facebook. El a adăugat că Uniunea „devine un actor global puternic", cu parteneriate strategice și instrumente tot mai dezvoltate de autonomie strategică.

Stadiul negocierilor pentru buget

Parlamentul European și-a adoptat deja, în aprilie, poziția de negociere pentru viitorul buget multianual, cerând o majorare de aproximativ 10% față de propunerea inițială a Comisiei, până la 1,27% din venitul național brut al UE. Raportorii Siegfried Mureșan și Carla Tavares au criticat varianta Comisiei ca fiind, în esență, o înghețare a investițiilor reale, combinată cu rambursarea împrumuturilor din fondul de redresare NextGenerationEU.

Președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat între timp o variantă de compromis care păstrează fondurile de coeziune, deși cu reduceri moderate. Mureșan a atras atenția asupra tăierilor propuse pentru competitivitate și apărare, calificându-le drept „o greșeală" în contextul geopolitic actual. Obiectivul instituțiilor europene este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului 2026, astfel încât noile programe să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, fără întreruperi.

Comisia Europeană a continuat, în paralel, să detalieze arhitectura noului buget. În vară a fost adoptat un al doilea pachet de propuneri sectoriale, menit să completeze cadrul general pentru perioada 2028-2034. Printre instrumentele aflate în discuție se numără și programul „Global Europe", destinat finanțării acțiunii externe a Uniunii, pentru care Consiliul UE a adoptat deja o poziție parțială de negociere, cu un buget propus de aproximativ 200 de miliarde de euro.

Rolul României

Naumescu a subliniat că România va participa activ la aceste discuții și își va susține interesele în cadrul proceselor decizionale europene. „România este mult mai puternică în cadrul UE și dispune de multiple oportunități de dezvoltare alături de partenerii noștri", a afirmat consilierul prezidențial. Potrivit calculelor prezentate anterior de Mureșan, majorarea de peste 10% a bugetului ar putea aduce României aproximativ 6 miliarde de euro suplimentare față de exercițiul financiar actual.

Consilierul prezidențial și-a exprimat, totodată, încrederea că statele membre vor reuși să depășească diferențele existente și să ajungă la compromisuri privind reformele și prioritățile Uniunii, într-un context geopolitic internațional pe care l-a descris drept „tulbure".

Ce urmează

Cele șase summituri programate până la finalul anului vor trebui să atingă un echilibru dificil: pe de o parte, presiunea de a majora cheltuielile pentru apărare și securitate, pe fondul războiului din Ucraina; pe de altă parte, rezistența unor state membre la o creștere generală a bugetului comun. Rezultatul negocierilor va stabili, pentru următorii șapte ani, cât de mulți bani vor primi statele membre - inclusiv România - pentru coeziune, agricultură, apărare și digitalizare.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.