Justiție

Nicușor Dan o apără pe Cristina Chiriac pentru votul din CSM

Nicușor Dan spune că votul Cristinei Chiriac în CSM, împotriva verificării propriei conduite, nu e conflict de interese, ci o competență legală.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Liderii europeni la fotografia de grup a summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, pe 12 noiembrie 2026
Liderii europeni la fotografia de grup a summitului Comunității Politice Europene de la Dublin, pe 12 noiembrie 2026

Președintele Nicușor Dan susține că procurorul general Cristina Chiriac nu s-a aflat în conflict de interese atunci când a votat, în Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva verificării propriei conduite de către Inspecția Judiciară. Răspunsul a venit joi seară, 12 noiembrie, la Dublin, la două zile după ce aceeași întrebare îl costase pe jurnalistul Ovidiu Vanghele accesul la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni.

„O lege specială”, nu un conflict de interese

Șeful statului a vorbit în conferința de presă de după summitul Comunității Politice Europene, la o întrebare a reporterului HotNews Laurențiu Ungureanu. Jurnalistul a reluat aproape cuvânt cu cuvânt formularea lui Vanghele, rămasă fără răspuns la Cotroceni.

Nicușor Dan a spus că votul a fost exercitarea unei competențe prevăzute de o lege specială, cea care organizează funcționarea CSM. A adăugat că și alți membri ai Consiliului au votat, ani la rând, în situații asemănătoare. Întrebat direct dacă vede aici un conflict de interese, a răspuns negativ, pentru că legea respectivă „reglementează o situație foarte restrânsă a unui număr foarte restrâns de persoane”.

Cristina Chiriac este membră de drept a CSM și face parte din Secția pentru procurori, la fel ca ministrul Justiției. Ea conduce Parchetul General din 8 aprilie, când a fost numită în funcție chiar de Nicușor Dan.

Dosarul de la Craiova și votul strâns din septembrie

Totul pornește de la un proces aflat la Curtea de Apel Craiova. Judecătoarea Sorina Marinaș analiza plângerea unei femei împotriva clasării unui dosar de corupție în care erau vizați și magistrați. Pe 11 septembrie, ea a pus în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare sensibilă, anume cine are competența să ancheteze infracțiunile comise de magistrați, DNA sau Parchetul General.

Cu o zi înainte de următorul termen din dosar, Parchetul General a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea dosarului. Instanța supremă a judecat și a admis cererea pe 15 septembrie, iar procesul a fost mutat la Curtea de Apel București. Potrivit HotNews, adjunctul șefului parchetului de la Craiova refuzase să formuleze el cererea, așa că aceasta a pornit direct de la procurorul general.

Secția pentru procurori a CSM a discutat apoi dacă Inspecția Judiciară trebuie să verifice o posibilă încălcare a independenței procurorilor prin această intervenție. O primă ședință, pe 16 septembrie, s-a încheiat fără majoritate. Pe 18 septembrie, propunerea a căzut la limită, cu patru voturi împotrivă și trei pentru. Printre cei care au respins-o s-au aflat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și chiar procurorul general, amândoi conectați online la ședință.

Procurorul Claudiu Sandu, unul dintre susținătorii sesizării, a criticat atunci faptul că Cristina Chiriac a votat într-o procedură care o privea direct. Problema de fond, în opinia lui, este că un procuror general ar putea interveni de acum în orice dosar aflat pe rolul unei instanțe. „Practic, ne-am întors înainte de 1989”, a scris Sandu pe Facebook.

Cum văd cazul susținătorii procurorului general

Nu toți juriștii împărtășesc această lectură. Fostul judecător al Înaltei Curți Mihail Udroiu a susținut că Inspecția Judiciară nu poate ajunge, prin verificarea procurorului general, să rejudece o chestiune pe care instanța supremă a tranșat-o deja definitiv. Potrivit publicației Lumea Justiției, secția a respins sesizarea pe motiv că șefa Parchetului General și-a exercitat atribuțiile legale.

Pe aceeași linie s-a plasat la Dublin și Nicușor Dan, care a tratat votul strict ca pe o chestiune de competență legală.

Investigația care a readus subiectul în prim-plan

Pe 24 septembrie, Ovidiu Vanghele a publicat, pe site-ul Centrului de Investigații Media, documente despre felul în care s-a ajuns la strămutare. Potrivit acestor documente, analizate și de HotNews, o ordonanță a procurorului general susținea că reclamanta ar fi cerut ea însăși mutarea dosarului.

Femeia a declarat pentru CIM că nu a făcut o asemenea cerere, iar judecătoarea Marinaș a spus public același lucru. HotNews a găsit pe portalul instanțelor o cerere de strămutare depusă de aceeași persoană, dar într-un cu totul alt proces, aflat la Judecătoria Corabia.

De la o întrebare la o interdicție

Marți, 10 noiembrie, Vanghele a dus subiectul la Cotroceni și l-a întrebat pe președinte dacă votul face parte din reforma justiției promisă în campanie. Nicușor Dan nu a răspuns la întrebare. I-a comunicat în schimb jurnalistului, invocând injuriile pe care susține că i le-a adus acesta, că nu va mai putea pune întrebări la conferințele sale până la finalul mandatului.

Gestul a provocat un val de reacții. O poziție comună a fost semnată de 57 de organizații și redacții, între care ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Expert Forum. La Dublin, președintele și-a explicat decizia prin demnitatea persoanei și a funcției publice și prin combaterea violenței verbale. „Eu nu sunt un gunoi”, a spus el, adăugând că are dreptul să nu dialogheze cu cineva care nu îl respectă.

Vanghele declarase, după incident, că singurul lucru pe care și-l reproșează este că nu a insistat pentru un răspuns. Răspunsul a venit, în cele din urmă, la peste 2.500 de kilometri de Cotroceni și pentru un alt jurnalist.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.