Justiție

CSM publică salariile judecătorilor, fără cifrele ÎCCJ

CSM a publicat indemnizațiile nete ale judecătorilor pentru octombrie și susține că, raportat la salariul mediu, debutanții sunt sub media UE. Cifrele ÎCCJ lipsesc.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Plăcuța Consiliului Superior al Magistraturii deasupra intrării în sediul instituției din București
Plăcuța Consiliului Superior al Magistraturii deasupra intrării în sediul instituției din București

Consiliul Superior al Magistraturii a pus miercuri, 28 octombrie, cifrele pe masă. În octombrie 2026, un judecător stagiar primește cel puțin 6.990 de lei net pe lună, iar un judecător cu grad de curte de apel ajunge la 20.346 de lei, cu sporuri cu tot.

Publicarea vine la mai puțin de o săptămână după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerile a cinci judecători și foști judecători privind restanțele salariale. Tabloul are însă un gol vizibil. Comunicatul nu include veniturile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cât câștigă un judecător, treaptă cu treaptă

Grilele CSM țin cont de gradul profesional, de vechime și de gradație. Pentru luna octombrie, indemnizațiile nete se împart pe patru trepte.

  • Judecător stagiar, între 6.990 și 8.285 de lei.
  • Judecător cu grad de judecătorie, între 10.486 și 16.157 de lei.
  • Judecător cu grad de tribunal, între 14.390 și 17.948 de lei.
  • Judecător cu grad de curte de apel, între 16.309 și 20.346 de lei.

Gradul nu coincide întotdeauna cu instanța. Potrivit CSM, 556 dintre judecătorii care lucrează la tribunale au grad de curte de apel, la fel ca 158 dintre cei care activează la judecătorii. Salariul nu se deduce, așadar, doar din adresa instanței. Între cel mai mic și cel mai mare venit din grilă sunt 13.356 de lei pe lună.

Comparația cu salariul mediu din România

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de CSM, câștigul salarial mediu net era în august de 5.688 de lei, iar cel brut de 9.497 de lei. Un stagiar aflat la începutul grilei primește, așadar, cu 1.302 lei mai mult decât media netă.

La celălalt capăt, venitul maxim al unui judecător cu grad de curte de apel este de aproximativ 3,6 ori mai mare decât salariul mediu net. Cu alte cuvinte, ceea ce un angajat plătit cu media câștigă în mai bine de trei luni și jumătate, acest judecător încasează într-o singură lună.

CSM pune accentul pe altă comparație, făcută în brut. Indemnizația unui stagiar aflat la minimul grilei reprezintă de 1,26 ori câștigul salarial mediu brut, iar cea a unui judecător definitiv cu grad de judecătorie, la început de grilă, de 1,89 ori.

Argumentul european al Consiliului

Consiliul așază aceste rapoarte lângă datele din EU Justice Scoreboard 2026, raportul anual al Comisiei Europene despre justiție, care preia cifre CEPEJ pentru anul 2024. Media celor 27 de state membre este de aproximativ 2,13 ori salariul mediu brut pentru judecătorii aflați la început de carieră. România se află sub acest nivel.

Instituția amintește și o analiză proprie, publicată în iulie 2025, în care România ocupa locul 20 din 27 la venitul brut al judecătorilor debutanți și locul 22 la cel net. Metoda raportează salariile magistraților la media din fiecare țară, nu compară direct sume în euro. Comparația pune față în față date europene din 2024 și salarii românești din octombrie 2026.

Ce lipsește din comunicat

Grilele se opresc la gradul de curte de apel. Indemnizațiile judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța aflată în vârful sistemului, nu apar în materialul CSM, absență semnalată de mai multe publicații, între care G4Media și Puterea.ro.

Comunicatul oferă în schimb o radiografie a corpului profesional. La 26 octombrie, în România activau 4.544 de judecători. Aproape jumătate dintre ei, 2.076, lucrau la judecătorii, 1.503 la tribunale și 965 la curțile de apel.

Decizia CEDO care a reaprins discuția

Pe 22 octombrie, CEDO a anunțat decizia în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”. Cei cinci reclamanți susțineau că statul nu le-a plătit integral sumele câștigate prin hotărâri judecătorești definitive. Un complet de șapte judecători a respins în unanimitate cererile, ca vădit neîntemeiate, iar decizia este definitivă.

Judecătorii de la Strasbourg au considerat că, în împrejurările concrete ale cauzei, plata eșalonată nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Au cântărit dificultățile bugetare ale statului și sumele deja achitate. Decizia nu șterge datoriile. Ea arată doar că felul în care au fost eșalonate, în acel dosar, nu a încălcat drepturile reclamanților.

În motivare, Curtea a atins și un punct sensibil. A observat că, atunci când judecători români au decis asupra unor componente ale salariului de care puteau beneficia chiar ei, participarea lor putea genera un conflict de interese.

CSM a susținut constant că hotărârile definitive trebuie executate. În martie, Consiliul critica Guvernul pentru amânarea plății restanțelor datorate magistraților. Tema a alimentat apoi și conflictul dintre Guvern și ÎCCJ ajuns la Curtea Constituțională, în paralel cu procesul Înaltei Curți cu Guvernul pentru aceiași bani.

Avertismentul de final

Comunicatul de miercuri se încheie dincolo de cifre. CSM avertizează împotriva mutării deliberate a disputelor politice interne în fața instanțelor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților din țară. Potrivit Consiliului, astfel de practici pot aduce câștiguri de moment pe plan intern, dar cu prețul credibilității instituțiilor statului și, în cele din urmă, a României.

Instituția nu a precizat la cine se referă. Grilele publicate acum devin reperul oficial pentru primele patru trepte ale carierei, în timp ce plata restanțelor rămâne o discuție deschisă între magistrați și Guvern.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.