Tribunalul București a respins, marți, propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a lui Călin Georgescu și a dispus, în schimb, plasarea fostului candidat la prezidențiale sub control judiciar. Procurorii au contestat decizia chiar în sala de judecată, iar contestația urmează să fie analizată de Curtea de Apel București.
Judecătorul de drepturi și libertăți a dispus aceeași măsură și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar. Decizia Tribunalului București este executorie, dar nu este definitivă, astfel că Georgescu a fost pus în libertate imediat după pronunțare.
Ce presupune măsura controlului judiciar
Pe durata controlului judiciar, Georgescu trebuie să respecte mai multe obligații, printre care aceea de a se prezenta periodic la secția de poliție de care aparține pentru a semna documentele impuse de măsură. Potrivit unor surse citate de presă, măsura ar fi fost dispusă pentru o perioadă de 60 de zile. Dacă inculpatul încalcă cu rea-credință obligațiile impuse, controlul judiciar poate fi înlocuit cu arest la domiciliu sau cu arestare preventivă.
Punerea în libertate nu înseamnă închiderea dosarului sau o achitare. Ancheta continuă, iar Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare definitivă. Prejudiciul indicat de anchetatori în acest dosar depășește 1,1 milioane de euro.
Zeci de susținători, la ieșirea din instanță
Peste o sută de persoane s-au adunat marți în fața Tribunalului București, scandând mesaje de susținere pentru fostul candidat: „Călin Georgescu este președinte!”, „Călin nevinovat, dosar fabricat!” sau „Căline, Căline, poporul e cu tine!”. Cu puțin timp înainte de pronunțarea deciziei, susținătorii au început să scandeze „Eliberați-l!”, potrivit relatărilor din fața instanței.
Al doilea episod de control judiciar pentru fostul candidat
Nu este prima dată când Georgescu este plasat sub control judiciar. Fostul candidat a mai fost supus acestei măsuri în dosarul privind acuzațiile de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, măsură de care a fost, ulterior, exonerat printr-o decizie a Tribunalului București, în aprilie 2026.
Procurorii DIICOT nu au precizat un termen estimativ pentru soluționarea contestației la Curtea de Apel București. Până la o decizie definitivă, Georgescu rămâne sub obligațiile impuse de controlul judiciar, inclusiv cea de a nu părăsi țara fără încuviințarea autorităților judiciare.
Ce au susținut procurorii în cererea de arestare
Potrivit unor surse judiciare, unul dintre argumentele invocate de procurori pentru a cere arestarea preventivă a fost faptul că Georgescu ar fi avut cunoștință, dinainte de percheziții, despre existența dosarului instrumentat de DIICOT, ceea ce ar fi indicat riscul ca acesta să se sustragă de la urmărirea penală. Ancheta a debutat cu percheziții desfășurate luni la locuința lui Georgescu din Mogoșoaia și în alte localități din jurul Capitalei, unde anchetatorii au ridicat documente, dispozitive de stocare a datelor, sisteme de bruiaj și acte de identitate suspectate a fi false.
Printre obiectele găsite la locuința fostului candidat s-ar fi aflat și o legitimație prezentată drept document diplomatic al Ordinului Suveran Militar de Malta. Reprezentanții instituției din România au precizat că documentul nu a fost emis de organizație și că Georgescu nu este membru al acesteia.
Decizia de marți vine la finalul unei zile marcate de proteste ale susținătorilor lui Georgescu și de reacții politice contradictorii, unii lideri politici acuzând o intervenție disproporționată a autorităților, iar alții susținând că măsura reținerii a fost întârziată nejustificat de mult față de momentul sesizării. Cazul rămâne, pentru moment, deschis atât din perspectivă penală, cât și din perspectiva disputelor politice pe care le-a generat în tabăra suveranistă.
