Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Justiție

Fostul general STS Florin Mihalache, achitat definitiv

Curtea de Apel București l-a achitat definitiv pe generalul în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al STS, acuzat de DNA de trafic de influență și spălarea banilor.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Ciocan de judecător și balanța justiției pe un birou, simbol al unui proces în instanță (imagine ilustrativă)
Ciocan de judecător și balanța justiției pe un birou, simbol al unui proces în instanță (imagine ilustrativă)

Curtea de Apel București (CAB) a anulat, joi, condamnarea de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare primită la instanța de fond de generalul în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) în perioada 2001-2005. Instanța i-a admis apelul și a dispus achitarea definitivă pentru toate cele trei infracțiuni de care era acuzat, pe motiv că nu există probe care să ateste vinovăția sa, potrivit Agerpres.

Ce a decis instanța de apel

Florin Mihalache fusese condamnat în decembrie 2023 de Tribunalul București pentru trafic de influență, spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Curtea de Apel a desființat integral sentința și, rejudecând cauza, l-a achitat pe general pentru toate cele trei capete de acuzare.

„Achită pe inculpatul M.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea. […] Achită pe inculpatul M.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălarea banilor, întrucât fapta nu există. Achită pe inculpatul M.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea”, se arată în decizia instanței de apel, care este definitivă.

Acuzațiile inițiale ale DNA

Florin Mihalache fusese trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) în mai 2022. Procurorii au susținut că, în perioada august 2021 - ianuarie 2022, generalul ar fi pretins în mod repetat de la administratorul unei societăți comerciale, inițial un autoturism de lux, apoi contravaloarea acestuia, de 75.000 de euro, pentru a-și exercita influența pe care ar fi lăsat să se înțeleagă că o are asupra unui om de afaceri aflat în litigii comerciale cu administratorul respectiv.

Potrivit acuzației, intenția era ca „intervenția” lui Mihalache să ducă la stingerea litigiilor aflate pe rolul instanțelor din București și la achitarea, de către una dintre societățile omului de afaceri, a unor datorii de aproximativ 1.500.000 de euro către firma administratorului. Procurorii au mai susținut că, pentru a disimula proveniența banilor, generalul ar fi încheiat cu administratorul un contract fictiv de împrumut, iar suma de 75.000 de euro i-ar fi fost predată cu ocazia unui flagrant.

Un dosar care se adaugă altor achitări recente

Cazul lui Florin Mihalache se alătură unei serii de dosare de corupție în care instanțele de control judiciar au anulat condamnările pronunțate în primă instanță. Printre exemplele recente se numără cel al lui fostului șef ANAF Sorin Blejnar, care a scăpat de condamnare după prescripție, sau cel al unui fost consilier AUR, care a scăpat de condamnare în urma unei decizii a ÎCCJ.

Decizia Curții de Apel București în dosarul lui Florin Mihalache este definitivă și nu mai poate fi atacată. Generalul în rezervă a condus, alături de directorul instituției, STS în perioada 2001-2005, structură responsabilă de infrastructura de telecomunicații dedicată instituțiilor statului, inclusiv de comunicațiile speciale folosite în situații de urgență și pentru apărarea națională.

Ce înseamnă o achitare definitivă

Spre deosebire de o condamnare pronunțată doar în primă instanță, care poate fi atacată cu apel, o achitare definitivă, dispusă de o instanță de control judiciar precum Curtea de Apel, închide definitiv un dosar penal. Practic, din punct de vedere juridic, Florin Mihalache este considerat, de la data deciziei, complet nevinovat de faptele pentru care fusese trimis în judecată de DNA, iar acuzațiile inițiale nu mai produc niciun efect asupra sa.

Motivarea instanței arată o diferență importantă între cele trei capete de acuzare: pentru trafic de influență și fals în înscrisuri, judecătorii au reținut lipsa probelor care să susțină vinovăția inculpatului, în timp ce, pentru acuzația de spălare a banilor, instanța a constatat direct că fapta descrisă de procurori „nu există”.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.