Civilizația Cucuteni-Trypillia intră pe lista UNESCO

Un pas important spre recunoașterea UNESCO

Civilizația Cucuteni-Trypillia a fost inclusă pe Listele Indicative UNESCO, un demers care deschide drumul către o eventuală înscriere pe Lista Patrimoniului Mondial. Institutul Național al Patrimoniului a anunțat că poziția a fost introdusă ca înscriere serială transnațională pe lista României, dar și pe listele indicative ale Republicii Moldova și Ucrainei.

Potrivit instituției, este vorba despre unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale preistoriei europene, cu o valoare universală excepțională potențială. Procesul este derulat de un grup de lucru transnațional, în baza memorandumului semnat în septembrie 2025, la Chișinău, de ministerele culturii din cele trei țări.

Ce aduce în prim-plan această civilizație?

Civilizația Cucuteni-Trypillia a existat în Epoca Cuprului, aproximativ între 5000 și 3300 î.Hr., pe un areal de circa 200.000 de kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Este cunoscută mai ales pentru patrimoniul său mobil, în special ceramica pictată și figurinele antropomorfe și zoomorfe.

În documentarea publicată pe site-ul UNESCO, sunt menționate și așezările de mari dimensiuni, unele de peste 100 de hectare, cu organizare internă prestabilită, clădiri specializate și sisteme complexe de apărare. Sunt evidențiate, de asemenea, complexitatea vieții spirituale și materiale, structura socială ierarhică și exploatarea eficientă a resurselor naturale, inclusiv pionieratul în prelucrarea sării.

O candidatură construită în timp

Demersul pentru includerea pe Lista Indicativă a fost inițiat de România în 2017, în urma unei scrisori de intenție transmise de Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, prin Constantin-Emil Ursu, ca răspuns la apelul Institutului Național al Patrimoniului pentru propuneri de revizuire și completare a listei.

Propunerea a fost susținută de mai multe instituții de specialitate și muzee din România, între care Complexul Muzeal Județean Neamț, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul de Istorie a Moldovei Iași, Muzeul Județean Vaslui, DJC Suceava, DJC Botoșani și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Ulterior, au fost implicate și instituții din Ucraina, iar în anii următori și din Republica Moldova.

Ce urmează pentru siturile incluse

În candidatura transnațională sunt incluse șapte situri, considerate reprezentative pentru această civilizație. Reprezentanții CJ Neamț spun că acest pas nu înseamnă finalul procesului, ci începutul unui parcurs mai amplu, care poate duce la recunoașterea deplină la nivel mondial.

Includerea pe Listele Indicative UNESCO nu echivalează cu înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial, dar reprezintă o etapă necesară în evaluarea unei candidaturi. Pentru patrimoniul Cucuteni-Trypillia, această etapă confirmă interesul comun al celor trei state pentru protejarea și valorificarea unui patrimoniu arheologic cu relevanță europeană.

Prin acest demers, Civilizația Cucuteni-Trypillia intră mai vizibil în atenția internațională, iar procesul de recunoaștere capătă o bază instituțională mai solidă, construită în jurul cooperării dintre România, Republica Moldova și Ucraina.