Cincizeci de seniori din București au petrecut duminică, 8 noiembrie, câteva ore în compania unor oameni care au trăit în Dobrogea acum aproape șapte milenii. Grupul a vizitat Muzeul Axiopolis din Cernavodă, unde funcționează Centrul Hamangia, un spațiu dedicat în întregime unei culturi neolitice pe care arheologii o socotesc printre cele mai importante din sud-estul Europei.
Vizita a fost organizată sub coordonarea Rodicăi Apostol. Centrul este administrat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), care a anunțat întâlnirea printr-un comunicat preluat de presa locală. Reprezentanții instituției le-au mulțumit vizitatorilor pentru interesul arătat și i-au invitat să revină.
Un oraș care păstrează urmele primilor agricultori
Comunitățile Hamangia s-au așezat pe teritoriul Dobrogei în mileniul al V-lea înainte de Hristos. Erau printre primii agricultori ai regiunii și au lăsat în urmă așezări, necropole și o ceramică ușor de recunoscut, lustruită și decorată cu motive geometrice. Arheologii văd în ele o piesă importantă în formarea a ceea ce literatura de specialitate numește „Vechea Europă”, lumea primelor comunități de agricultori din sud-estul continentului. Aceeași lume a lăsat urme și în Muntenia, de exemplu pe șantierul arheologic de la Sultana-Malu Roșu, în județul Călărași.
Cultura poartă numele vechiului sat Hamangia din județul Tulcea, astăzi Baia, dar cele mai celebre descoperiri ale ei au ieșit la lumină chiar la marginea de nord a Cernavodei. Acolo, în punctul Columbia D, lângă șoseaua spre Capidava, a fost cercetată o necropolă cu peste 300 de morminte. Arheologii au găsit în ele vase, topoare de piatră și mărgele tăiate din scoici Spondylus.
Gânditorul, găsit printre morminte răvășite de alunecări
În urmă cu 70 de ani, o echipă a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, făcea săpături de salvare în acest cimitir preistoric. Terenul alunecase, multe morminte fuseseră distruse, iar obiectele se amestecaseră între ele. Printre fragmentele recuperate se aflau două figurine mici de lut, care aveau să devină simbolul culturii Hamangia.
Prima înfățișează un bărbat așezat, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul ținut în palme, și măsoară 11,5 centimetri. A doua, o femeie așezată, are aproape aceeași înălțime. Lumea le cunoaște drept „Gânditorul” și „Femeia șezând”. Modelate fără niciun detaliu de veșmânt, cele două statuete au o simplitate care le face să pară surprinzător de moderne.
Ironia geografică e greu de ratat. Originalele se află chiar în orașul din care au plecat seniorii, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României. La Cernavodă, unde a început totul, povestea statuetelor este spusă prin replici și prin obiectele găsite în aceeași necropolă.
