Economie

Pensiile ar crește în 2027, dar procentul nu e stabilit

Pensiile ar urma să fie indexate din ianuarie 2027, dar Guvernul nu a stabilit procentul. Un economist avertizează că inflația ar putea anula majorarea.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI

Mâinile unui vârstnic care ține câteva monede în palmă, fotografie alb-negru ilustrativă (Foto: Pixabay)
Mâinile unui vârstnic care ține câteva monede în palmă, fotografie alb-negru ilustrativă (Foto: Pixabay)

Pensiile ar urma să fie indexate de la 1 ianuarie 2027, dar Guvernul nu a stabilit încă procentul, iar un economist avertizează că majorarea ar putea fi anulată de inflație. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat o estimare informală de 7,3%, pe care a prezentat-o drept provizorie. Avertismentul vine de la profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-o analiză publicată de Adevărul.

Ce spune legea și ce a declarat ministrul

Potrivit Legii nr. 360/2023, valoarea punctului de referință, folosită la calculul pensiilor, se actualizează anual în funcție de rata medie a inflației și de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Mecanismul nu a fost aplicat în 2025 și în 2026, iar punctul a rămas la 81 de lei, prin derogări adoptate de Guvern. Legislația în vigoare prevede ca formula să se aplice din nou de la anul viitor.

Florin Manole a spus că estimarea informală a Casei Naționale de Pensii Publice este, în prezent, de 7,3%, dar a precizat că nu vrea să se „hazardeze” și că procentul nu e definitiv. Potrivit Digi24, cifra urmează să fie confirmată după publicarea datelor finale de la sfârșitul anului. Ministrul a vorbit și despre un impact bugetar de 9,6 miliarde de lei, relatează Capital.

Estimările diferă în funcție de indicatorii folosiți. Unele calcule publicate în presă ajung la 7,7%, adică 7,3% plus 0,4 puncte procentuale, reprezentând jumătate din creșterea reală a câștigului salarial. Adevărul menționează o valoare de aproximativ 7,5%, iar Newsweek a obținut, cu alte date, circa 11,35%, potrivit Capital. Niciuna dintre aceste cifre nu este o decizie a Guvernului.

Cât ar însemna în lei

Pentru a ilustra efectul, Radu Nechita a calculat, pentru Adevărul, creșteri de 5% și 10%, iar redacția a adăugat scenariul de 7,3%. Sumele de mai jos sunt creșteri nominale, lunare:

  • pensie de 2.000 de lei: 100 de lei în plus la 5% (2.100 de lei), 146 de lei la 7,3% (2.146 de lei) și 200 de lei la 10% (2.200 de lei);
  • pensie de 3.000 de lei: 150 de lei la 5% (3.150 de lei), 219 lei la 7,3% (3.219 lei) și 300 de lei la 10% (3.300 de lei);
  • pensie de 4.000 de lei: 200 de lei la 5% (4.200 de lei), 292 de lei la 7,3% (4.292 de lei) și 400 de lei la 10% (4.400 de lei).

Avertismentul economistului: lei mai mulți, dar mai puțin valoroși

Nechita se așteaptă la o majorare nominală, în care pensionarii vor primi mai mulți lei, însă cu o putere de cumpărare mai mică. El susține că inflația a crescut mai repede decât previziunile Băncii Naționale a României și nu crede că majorarea probabilă va depăși deprecierea leului.

Economistul nu se aștepta la cifre exacte, dar spune că nu l-ar surprinde o indexare egală cu inflația estimată de BNR. În opinia lui, aceasta ar fi mai mică decât inflația efectivă constatată peste un an. Este o evaluare a unui specialist, nu o prognoză oficială.

Critica sistemului public de pensii

Radu Nechita formulează și o critică mai amplă. El compară sistemul public de pensii, finanțat din contribuțiile celor activi (așa-numitul Pilon I), cu o schemă piramidală. Argumentul său este că beneficiile celor aflați de mai mult timp în sistem se plătesc din banii celor mai noi, nu din capital acumulat și investit. Comparația aparține economistului și nu reprezintă o apreciere juridică sau oficială.

Ca motive ale presiunii asupra sistemului, el invocă schimbările demografice: oamenii intră mai târziu pe piața muncii, trăiesc mai mult, iar natalitatea a scăzut. Potrivit estimării sale, în 1990 existau aproximativ trei salariați pentru un pensionar, iar acum raportul este apropiat de unu la unu. Despre riscurile pentru sistem a scris și Semnal, într-un material despre pericolul unui șoc financiar din 2029.

La întrebarea de unde ar putea veni banii, Nechita afirmă că sistemul este deja în deficit și susținut de la bugetul de stat. Soluțiile pe care le propune includ reducerea numărului de angajați din sectorul public, restructurarea sau privatizarea unor companii de stat cu pierderi și o reformă fiscală bazată pe descentralizare. Sunt opinii ale economistului, pe care Semnal le reproduce fără a le susține.

Ce urmează

Executivul trebuie să decidă procentul final după ce analizează situația macroeconomică și execuția bugetară de la finalul anului, a explicat ministrul Muncii. Noul Guvern a fost învestit de Parlament la 20 octombrie, iar indexarea este printre prioritățile sale sociale, potrivit presei. Despre majorare a vorbit și Sorin Grindeanu, care spunea la 2 noiembrie că este „obligatoriu” ca pensiile să crească în 2027.

Nechita consideră că decizia ar trebui luată cât mai repede, pentru a reduce incertitudinea, dar în limita posibilităților reale ale economiei. El avertizează că orice amânare poate crește riscul unei crize și poate afecta proiectele de investiții. Cât timp procentul nu este anunțat oficial, sumele din calcule rămân orientative.

Sursa de pornire: Adevărul. Informații suplimentare: Digi24, Capital, Antena 3, Newsweek.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.