Județul Vrancea marchează joi, 6 august 2026, împlinirea a 109 ani de la luptele din vara anului 1917, prin ceremonii militare și religioase organizate la Mausoleul Eroilor de la Mărășești și la Mausoleul Eroilor din Focșani. Manifestările sunt organizate de Consiliul Județean Vrancea, împreună cu primăriile din Focșani și Mărășești, și sunt dedicate militarilor români căzuți pe frontul din Moldova în Primul Război Mondial.
Programul comemorării de la Mausoleul Eroilor
La Mărășești, ceremonia este programată între orele 10:00 și 11:00 și include acordarea onorului militar, intonarea Imnului Național, un serviciu religios, alocuțiuni oficiale, un moment evocator, depuneri de coroane, intonarea semnalului „Liniștea” și defilarea Gărzii de Onoare. La Focșani, ceremonialul militar și religios este programat între orele 13:00 și 14:00. Jandarmeria a anunțat că asigură măsurile de ordine publică la ambele locații.
Manifestările au început miercuri, 5 august, când Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, Ciprian, a oficiat Sfânta Liturghie la capela mausoleului de la Mărășești, cu hramul „Schimbarea la Față”. Președintele Consiliului Județean Vrancea, Nicușor Halici, a invitat public locuitorii județului la momentele de reculegere.
Ce s-a întâmplat în vara anului 1917
Bătălia de la Mărășești a fost cea mai amplă operațiune desfășurată de Armata Română în Primul Război Mondial. A urmat la scurt timp după ofensiva românească de la Mărăști, ale cărei aniversări sunt marcate anual prin manifestări dedicate succesului Armatei a 2-a, și a împiedicat ocuparea nord-estului țării, singura regiune rămasă sub administrație românească.
Obiectivul Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud, pentru a face joncțiunea cu trupele austro-ungare care atacau simultan pe valea Oituzului. Ofensiva a fost declanșată la 24 iulie/6 august 1917 de Armata 9 germană, comandată de generalul Johannes von Eben. În apărare se aflau Armata 1 română, condusă inițial de generalul Constantin Christescu, și Armata 4 rusă a generalului Alexandr Ragoza — în condițiile în care unitățile ruse își părăseau pozițiile, afectate de tulburările revoluționare din Rusia.
Ziua de la Răzoare și cota 100
Istoriografia militară împarte bătălia în trei etape. Prima a durat până la 30 iulie/12 august, când comanda Armatei 1 a trecut de la generalul Christescu la generalul Eremia Grigorescu. A doua, de apogeu, s-a încheiat la 6/19 august, cu eșecul definitiv al ofensivei germane. A treia, marcată de lupte mai puțin intense, s-a prelungit până la 21 august/3 septembrie 1917.
Momentul culminant a fost ziua de 6/19 august, în zona pădurii La Răzoare. După un bombardament de aproape trei ore, infanteria germană a atacat centrul Diviziei 13 Infanterie, cu obiectivul de a ocupa cota 100. Aici a rezistat compania de mitraliere a Regimentului 51/52 Infanterie, comandată de căpitanul Grigore Ignat, care a fost găsit mort în tranșee lângă mitraliera sa, împreună cu aproape întreg efectivul unității. Ignat a fost decorat post-mortem cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, prin decret regal semnat în decembrie 1917. Contraatacul care a restabilit poziția a fost executat de batalioane din regimentele 50, 48 și 47 Infanterie.
