Internațional

Franța, a șasea săptămână de proteste: mobilizarea scade

Mobilizarea împotriva scumpirilor din Franța a scăzut din nou. Ministerul de Interne a numărat 82.500 de manifestanți, CGT 150.000, iar bilanțul provizoriu arăta 144 de persoane reținute.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Manifestanți cu veste galbene lângă Turnul Eiffel, la Paris (imagine de arhivă, 2019)
Manifestanți cu veste galbene lângă Turnul Eiffel, la Paris (imagine de arhivă, 2019)

Sindicatele, organizațiile de tineret și „vestele galbene” au ieșit din nou în stradă, în a șasea săptămână de proteste împotriva scumpirilor din Franța. Sâmbătă, 21 noiembrie, Ministerul de Interne a numărat 82.500 de manifestanți în toată țara, dintre care 21.500 la Paris, cel mai mic total pentru o zi de sâmbătă de la începutul mișcării. CGT a anunțat 150.000 de participanți.

Bilanțul provizoriu al ministerului, dat publicității la ora 18:00, arăta 144 de persoane reținute. Cortegiul din capitală s-a desfășurat în mare parte liniștit, însă în mai multe orașe mari au existat incidente la marginea manifestațiilor.

Cifre tot mai mici, săptămână după săptămână

Mișcarea a pornit în forță. Pe 17 octombrie, în prima zi de mobilizare, autoritățile numărau peste 550.000 de oameni pe străzi, iar organizatorii vorbeau despre 800.000. O săptămână mai târziu, cifra oficială coborâse la 410.000. Pe 14 noiembrie, autoritățile mai vedeau în jur de 100.000 de manifestanți, iar organizatorii, cam dublu.

Declinul s-a văzut încă din primele ore ale zilei. La 14:00, înainte să plece cortegiul parizian, ministerul recensa în restul țării doar 2.200 de participanți, la 44 de acțiuni. La aceeași oră, pe 14 noiembrie, erau 9.800, iar pe 17 octombrie, 72.600.

Nici Parisul nu a mai adunat mulțimile din octombrie. Prefectura de poliție a numărat 21.500 de manifestanți, față de 24.000 cu o săptămână înainte.

Paris, între Aznavour și pancarte

În capitală, cortegiul a plecat în jurul orei 14:00 din Place de la République spre Place de la Nation, pe un traseu autorizat de prefectură. Înainte de start, o orchestră a cântat „Emmenez-moi” de Charles Aznavour, iar mulțimea a preluat refrenul.

Steagurile marilor sindicate (CGT, CFDT, FO, FSU, Solidaires) și ale partidelor de stânga au mers alături de vestele galbene și de organizațiile de liceeni și studenți. Unele pancarte respingeau „selecția și militarizarea”, altele, „permisul de a ucide”. Ultima formulă viza legea care introduce prezumția de folosire legală a armelor de către forțele de ordine, adoptată definitiv de Parlament vineri.

Coordonarea națională a vestelor galbene voia să ajungă până în Place de la Concorde, însă prefectura a refuzat-o încă o dată, așa că s-a alăturat cortegiului sindical. Marșul a rămas calm până la final, când în Place de la Nation au apărut tensiuni la dispersare.

Incidente în marile orașe

Potrivit Ministerului de Interne, grupuri mobile de câteva sute de persoane, provenite din extrema stângă sau conduse de aceasta, au provocat incidente grave. Au format marșuri neautorizate și au încercat să pătrundă în zonele centrale unde manifestațiile fuseseră interzise. Situația a fost deosebit de tensionată la Marseille, iar ministerul a semnalat incidente și la Grenoble, Lille, Tours, Lyon și Bordeaux.

La Bordeaux, prefectura Gironde a raportat nouă membri ai forțelor de ordine răniți, unii cu arsuri la picioare sau cu acufene. Tot acolo, 17 persoane au fost reținute, între altele pentru mortiere pirotehnice, cuțite și violențe împotriva polițiștilor.

Bilanțul judiciar al mișcării e deja greu. La începutul lui noiembrie, ministrul Justiției, Gérald Darmanin, vorbea despre 4.914 rețineri și 329 de persoane încarcerate de la debutul protestelor.

Ce cer manifestanții

Revendicările sunt diverse, dar toate pornesc de la sentimentul că traiul a devenit prea scump. Oamenii cer salarii mai bune, servicii publice funcționale, condiții decente de studiu și locuințe accesibile. Apelul inițial a pornit în septembrie de pe TikTok, de la un tânăr nemulțumit de prețul carburanților, și a adunat rapid sindicate, liceeni și foști membri ai vestelor galbene.

Manon Moret, secretara generală a sindicatului studențesc Unef, a spus înainte de plecarea cortegiului că tinerii ajung să aleagă între chirie, tratament și mâncare. Ea cere creșterea ajutoarelor pentru locuință și a burselor, plus mai multe locuri în universități. Sabrine Kharbach, purtătoarea de cuvânt a Union étudiante, a respins ideea de a aștepta alegerile prezidențiale, programate peste aproximativ șase luni.

Sophie Binet, secretara generală a CGT, a declarat pentru AFP că extinderea protestelor în alte țări europene dă putere mișcării franceze. Sindicate și asociații pentru dreptul la locuință din mai multe state europene au anunțat acțiuni coordonate în acest weekend, începând de vineri.

Ziua a avut și o încărcătură simbolică. Vestele galbene au marcat opt ani de la nașterea mișcării lor, pornită în 2018 împotriva unei scumpiri a carburantului. Azelma Signaux, purtătoarea de cuvânt a coordonării naționale, a spus că lucrurile s-au înrăutățit de atunci și a enumerat interdicțiile de a manifesta, represiunea și petițiile ignorate de autorități.

Ce urmează

Calendarul protestelor rămâne încărcat. CFDT, CGT și Unsa au chemat angajații din sectorul privat să se alăture zilei de mobilizare a sectorului public din 1 decembrie, acuzând patronatul că frânează negocierile salariale.

Vestele galbene și-au chemat susținătorii să participe pe 28 noiembrie la marșurile feministe organizate de colectivul NousToutes, cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Mișcarea încearcă astfel să se sprijine pe alte cauze, după ce a pierdut, de la o săptămână la alta, o mare parte din mulțimea care umplea străzile în octombrie.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.