Între 550.000 și 800.000 de oameni au ieșit sâmbătă, 17 octombrie, pe străzile din Franța, într-o zi de mobilizare națională împotriva scumpirilor. Cifra mai mică este a Ministerului de Interne, cea mai mare aparține organizatorilor, inclusiv sindicatului CGT. Protestele din Franța au degenerat după-amiaza în mai multe orașe, iar la Limoges primăria a fost incendiată.
Ziua de sâmbătă nu a apărut din senin. Este punctul în care s-au întâlnit trei nemulțumiri care au crescut separat în ultimele săptămâni: prețul record al carburanților, revolta elevilor față de starea școlilor și un buget de austeritate pentru 2027. Pe fundal se află o scenă politică fragilă, cu un guvern fără majoritate și cu alegerile prezidențiale la șase luni distanță.
Ce s-a întâmplat pe 17 octombrie
Potrivit Ministerului de Interne, aproximativ 110.000 de persoane au mărșăluit la Paris. În provincie, cele mai mari cortegii au fost la Lyon și Nantes, cu câte 20.000 de participanți, la Brest, cu 15.000, și la Rennes, cu 10.000. Pe stradă au fost elevi, sindicaliști, „veste galbene” și activiști de mediu, care au cerut o „convergență a luptelor”.
Dimineața a fost în general liniștită, dar tensiunile au crescut după-amiaza. La Paris, magazine au fost vandalizate și mașini incendiate în Place de la République. La Limoges, protestatari au dat foc parterului primăriei, iar flăcările au ajuns la acoperiș. Primăriile din Marseille și Lille au fost ocupate pentru scurt timp, iar clădiri municipale au fost vizate și la Nantes, Avignon și Grenoble. La Lyon, un birou al oficiului de turism a fost incendiat.
Imaginile de mai jos arată incendiul de la primăria din Limoges, filmat în seara de 17 octombrie, precedate de o fotografie a clădirii înainte de incendiu.
Ministerul de Interne număra în jurul orei 20:00 aproximativ 400 de persoane reținute. La Saint-Étienne, un tânăr a fost grav rănit la mână, iar ministrul de interne, Laurent Nuñez, a anunțat deschiderea unei anchete. Nuñez a precizat că starea de urgență nu va fi decretată. Premierul Sébastien Lecornu a pus violențele pe seama „ultrastângii” și a promis că vinovații vor răspunde, iar președintele Emmanuel Macron a făcut apel la calm.
Prima cauză: benzina și motorina la prețuri record
Scânteia cea mai vizibilă a fost prețul de la pompă. Motorina a atins în septembrie un maxim istoric, benzina a trecut clar de 2 euro pe litru, iar la începutul lui octombrie aproximativ una din șase benzinării avea probleme de aprovizionare, potrivit presei franceze. La începutul lunii, un litru de motorină ajunsese la 2,35 euro.
Explicația vine din afara Franței. Criza din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind tranzitul prin strâmtoarea Ormuz au împins în sus prețul petrolului: la jumătatea lui septembrie, barilul de Brent se tranzacționa în jurul a 113 dolari, față de 60-70 de dolari înainte de criză. Efectul este amplificat de taxe. Potrivit datelor oficiale prezentate în Adunarea Națională, taxele au reprezentat în 2024, în medie, 54% din prețul final al carburanților.
Guvernul a încercat să tempereze nemulțumirea. Pe 12 octombrie, Sébastien Lecornu a anunțat că, de la 1 noiembrie, prețul motorinei va scădea cu până la 18 cenți pe litru, prin vânzarea la preț de cost a 10 milioane de barili din stocurile strategice ale statului. Pentru mulți protestatari, măsura a venit prea târziu și a fost considerată insuficientă.
