Internațional

Proteste în Franța: 410.000 de oameni, circa 1.000 reținuți

Ministerul de Interior numără 410.000 de participanți la a doua sâmbătă de mobilizare națională, iar poliția a reținut aproape 1.000 de persoane.

de Erika Badea · · Asistat de AI ·

Tineri protestatari cu pancarte scrise în franceză într-o manifestație pentru educație în Franța, imagine ilustrativă
Tineri protestatari cu pancarte scrise în franceză într-o manifestație pentru educație în Franța, imagine ilustrativă

Aproximativ 410.000 de oameni au participat sâmbătă, 24 octombrie 2026, la proteste în Franța, potrivit Ministerului de Interior, în a doua sâmbătă consecutivă de mobilizare națională. Poliția a reținut aproape 1.000 de persoane și a folosit gaze lacrimogene în mai multe orașe, iar la Paris a intervenit cu tunuri de apă la finalul marșului.

Cifrele zilei

Potrivit Ministerului de Interior, 110.000 dintre manifestanți au mărșăluit la Paris. Sindicatul CGT a estimat ambele cifre la aproape dublul celor oficiale, iar organizatorii au vorbit despre aproape 800.000 de participanți la nivel național, relatează France 24.

Autoritățile au mobilizat peste 70.000 de polițiști și jandarmi, cu aproximativ 20% mai mulți decât în weekendul trecut, a anunțat ministrul de Interior, Laurent Nuñez. La ora 13:00, bilanțul era de 135 de persoane reținute. Seara, Nuñez a vorbit despre aproape 1.000 de arestări și despre un nivel foarte ridicat de violență, potrivit Al Jazeera.

Cum a decurs ziua la Paris și în provincie

La Paris, singurul traseu permis a fost cel de la Porte d’Italie la Porte de Vincennes, pe marginea de sud-est a orașului. Ruta centrală dintre Place de la Bastille și Place de la Nation fusese interzisă. Marșul a decurs calm până spre seară, când poliția a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. Autoritățile au precizat că circa 500 de persoane s-au confruntat cu forțele de ordine, dar că violențele nu au atins amploarea celor din weekendul trecut.

În provincie, manifestațiile au fost interzise în centrul unor orașe precum Lyon, Nisa, Montpellier și Rouen, în timp ce la Marseille a fost autorizat un marș organizat de sindicate. La Lyon, poliția a dispersat cu gaze lacrimogene aproximativ 150 de oameni dimineața. Mai târziu, potrivit France 24, circa 10.000 de persoane au manifestat în oraș, în ciuda interdicției.

CNN relatează că gaze lacrimogene au fost folosite și la Lille, Marseille și Bordeaux. France 24 menționează confruntări și la Rennes, Nantes și Nisa. În mai multe orașe din nordul țării, printre care Lille, au fost prelungite restricțiile de noapte pentru minorii neînsoțiți, între orele 20:00 și 06:00, a relatat Anadolu, citând BFMTV. Muzeele Luvru și d’Orsay au rămas închise, iar Art Basel Paris și-a anulat programul de weekend.

De ce protestează francezii

Mișcarea a pornit la mijlocul lui septembrie, când elevi de liceu și-au blocat școlile din cauza clădirilor degradate și a lipsei de profesori. Ei contestă și sistemul de admitere la facultate, Parcoursup, pe care îl consideră nedrept, notează Al Jazeera. Între timp, blocadele din licee au devenit un canal pentru nemulțumiri mai largi, legate de costul vieții, de inegalități și de mandatul președintelui Emmanuel Macron.

La apelul de sâmbătă s-au alăturat sindicate, studenți și foști participanți la mișcarea „vestelor galbene". Vineri, Macron s-a întâlnit pentru prima dată cu reprezentanți ai mișcării studențești. El a promis mai mulți profesori și o reformă amplă a sistemului Parcoursup. Reprezentanții studenților au cerut însă continuarea mobilizării până la măsuri concrete, iar mișcarea a anunțat un nou protest pentru sâmbăta viitoare.

Reacții și context politic

Politicianul de stânga Jean-Luc Mélenchon a acuzat poliția că a tras fără discernământ în manifestanți la Paris, potrivit France 24. Organizații pentru drepturile omului au criticat interdicțiile, iar unii manifestanți le-au descris drept o încercare a guvernului de a descuraja mișcarea.

Prima sâmbătă de mobilizare, pe 17 octombrie, a fost marcată de gaze lacrimogene și arestări. Protestele, în mare parte pașnice, au fost umbrite de jafuri, vandalism și confruntări, iar peste 2.000 de persoane au fost reținute, potrivit cifrelor oficiale citate de Al Jazeera. Macron a pus tulburările pe seama unor grupări de ultrastânga, scrie aceeași publicație. Pe Semnal puteți citi și de ce a izbucnit furia străzii.

Protestele au loc cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, la care Macron nu mai poate candida. Sondajele recente o plasează pe Marine Le Pen în fruntea intențiilor de vot, notează Al Jazeera. În weekend, partidul ei, Rassemblement National, și-a ținut congresul la Orléans, unde mii de manifestanți au scandat lozinci antifasciste. Țara trecuse deja prin valul de furie din 2025, cunoscut drept „Blocăm totul".

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.