Situația drepturilor omului din Myanmar a atins un nou minim, potrivit unui raport al Biroului ONU pentru Drepturile Omului, publicat marți și citat de Al Jazeera. Documentul denunță abuzurile tot mai brutale împotriva minorității rohingya și exploatarea necontrolată a resurselor naturale, două fenomene care adâncesc criza din țara asiatică.
Raportul arată că lupta pentru control și legitimitate a armatei, care a preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2021, a agravat suferința civililor. Forțele militare folosesc atacuri aeriene, incendieri, strămutări forțate și blocarea ajutorului umanitar în confruntările cu grupările armate etnice și miliții pentru controlul unei țări bogate în resurse.
Bilanțul victimelor civile crește constant
De la lovitura de stat, cel puțin 8.075 de civili, printre care 1.074 de copii, au fost uciși, arată documentul ONU. Dintre aceștia, 1.241 au murit doar în ultimul an. Cifra reală ar putea fi mult mai mare: surse deschise indică posibilitatea ca până la 15.731 de civili să fi fost uciși de la preluarea puterii de către militari, dintre care 3.102 în ultimele douăsprezece luni.
Violențele au dus la strămutarea internă a 3,6 milioane de oameni. Aproximativ 12,4 milioane de persoane se confruntă cu foamete acută, iar 400.000 de copii mici și mame suferă de malnutriție severă, potrivit raportului.
Rohingya, ținta unor abuzuri sistematice în Rakhine
În statul vestic Rakhine, armata și Arakan Army, o grupare armată etnică puternică aflată în conflict cu forțele guvernamentale, continuă să comită încălcări sistematice împotriva minorității musulmane rohingya, arată documentul ONU. Violențele actuale survin la nouă ani după represiunea brutală care a forțat aproximativ 700.000 de rohingya să fugă în Bangladesh și au provocat noi valuri de strămutare.
Raportul acuză Arakan Army de arestări arbitrare, tortură, violență sexuală și bazată pe gen, muncă și recrutare forțată, precum și de distrugerea satelor și a lăcașurilor de cult. Rohingya care încearcă să scape de recrutarea forțată sunt deținuți și supuși unor tratamente descrise ca fiind crude de foștii deținuți citați în raport: bătăi, smulgerea unghiilor și aplicarea de ardei iute pe zonele genitale.
Mineritul ilegal de pământuri rare, sursă de contaminare
Absența statului de drept a alimentat o economie ilicită înfloritoare, arată Biroul ONU pentru Drepturile Omului. Mineritul ilegal de pământuri rare din nordul statului Kachin și din nord-estul statului Shan a consolidat extinderea rețelelor infracționale transnaționale.
Imaginile din satelit confirmă statul Kachin drept principala zonă de exploatare a pământurilor rare, cu 302 de situri noi apărute din 2021, o creștere de 149%. Deversările din activitatea minieră au provocat contaminare a mediului, fenomen asociat, potrivit raportului, cu creșteri accentuate ale numărului de avorturi spontane și alte complicații ale sarcinii, legate de expunerea la metale grele și substanțe chimice.
Reacția Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului
Volker Türk, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a calificat concluziile raportului drept profund îngrijorătoare. „Acest raport descrie o situație de suferință, mizerie și cruzime la multiple niveluri și în întreaga țară, care sfâșie inima”, a declarat Türk, citat în document.
Oficialul ONU a cerut statelor, companiilor și investitorilor să își reevalueze implicarea în Myanmar. „Le cer tuturor statelor, companiilor și investitorilor să facă o introspecție serioasă cu privire la acțiunile lor sau la lipsa acestora: este acest lucru corect și just pentru oamenii din Myanmar?”, a adăugat el.
Raportul ONU nu oferă un termen pentru o eventuală schimbare de direcție, dar cifrele privind victimele, strămutările și malnutriția indică o deteriorare continuă a situației, cinci ani după lovitura de stat care a readus armata la putere.
