Germania a cerut luni Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de la Haga să respingă un caz deschis împotriva sa de Nicaragua, care acuză Berlinul că a „facilitat genocidul” în Gaza prin sprijinul acordat Israelului, potrivit South China Morning Post.
Julia Monar, reprezentanta Germaniei la CIJ, a susținut că judecătorii nu au competența de a se pronunța în acest caz și a calificat acuzațiile Nicaraguei drept „inexacte și distorsionate”. Ea a deschis primele din cele patru zile de audieri programate la curte.
Nicaragua a adus Germania în fața CIJ, argumentând că sprijinul acesteia pentru Israel, în special în privința exporturilor de armament, contravine Convenției ONU privind genocidul din 1948.
Argumentul german despre lipsa competenței
Monar a spus în fața judecătorilor că „nu sunt îndeplinite condițiile pe care se bazează competența acestei curți în acest caz”. Potrivit relatării France24, care preia AFP, cazul a fost depus de Nicaragua în 2024, iar detaliile exacte ale acestuia nu au fost făcute publice.
„Pentru prima dată în istoria acestei curți, i se cere să judece un caz care este de două ori îndepărtat de un litigiu bilateral clasic”, a declarat Monar, referindu-se la faptul că instanța se pronunță în mod obișnuit asupra disputelor directe dintre state.
„Nici Nicaragua, nici Germania nu sunt parte la conflictul care constituie obiectul real al acestui caz, conflictul israeliano-palestinian”, a mai notat reprezentanta germană, potrivit sursei citate.
Istoricul cazului la Haga
Potrivit France24, cazul datează din 2024, după începutul ofensivei Israelului în Gaza. Nicaragua a cerut atunci judecătorilor CIJ să impună măsuri de urgență pentru a obliga Berlinul să oprească tot ajutorul către Israel, în special echipamentul militar.
Curtea a respins în aprilie 2024 cererea Nicaraguei, motivând că „circumstanțele, așa cum se prezintă acum” nu justificau ordine de urgență. Cazul a rămas însă deschis, iar Germania încearcă acum să obțină eliminarea lui, fie convingând judecătorii că nu au competența de a se pronunța, fie că argumentul Nicaraguei nu se susține.
Berlinul a depus, potrivit unui comunicat al CIJ citat de France24, așa-numitele „obiecții preliminare privind competența curții și admisibilitatea anumitor cereri” formulate de Nicaragua.
Etapele audierilor și context
După prezentarea cazului Germaniei de luni, Nicaragua urmează să răspundă, iar ambele țări vor mai avea câte o intervenție miercuri și joi. În medie, CIJ are nevoie de șase luni pentru a pronunța o hotărâre într-un astfel de caz, potrivit France24.
În cadrul audierilor din aprilie 2024, Nicaragua a afirmat că este „jalnic” din partea Germaniei să acorde ajutor Gazei în timp ce, simultan, furnizează arme Israelului. Ambasadorul Nicaraguei în Olanda, Carlos Jose Arguello Gomez, i-a spus atunci curții: „Germania pare să nu poată face diferența între autoapărare și genocid”. Germania a respins cazul Nicaraguei drept „grosier părtinitor”, negând ferm acuzațiile de încălcare a convenției din 1948.
Potrivit France24, reprezentantul german a declarat în audierile din 2024 că, din cauza trecutului nazist, Germania a plasat securitatea Israelului „în centrul” politicii sale externe, iar comerțul cu armament al țării cu Israel este supus unei „examinări detaliate care depășește cu mult cerințele dreptului internațional”.
Procedura este separată de un alt caz aflat pe rolul CIJ, în care Africa de Sud acuză Israelul de genocid în Gaza, acuzație pe care Israelul o respinge. Hotărârile CIJ sunt obligatorii, dar curtea nu are putere de a le impune cu forța - un exemplu citat de France24 este ordinul dat Rusiei de a opri invazia din Ucraina, cerere ignorată de Kremlin.
Conținutul exact al obiecțiilor depuse de Germania nu a fost făcut public.
