Internațional

SUA ar retrage 5.000 de militari din Europa, nu 25.000

Bloomberg: reducerea trupelor americane din Europa ar fi de circa 5.000 de militari, nu de 25.000. Decizia finală îi revine lui Trump, iar recomandările Pentagonului sunt așteptate pe 1 decembrie.

de Erika Badea · · Asistat de AI

Un avion de luptă american rulează pe pista bazei aeriene Mihail Kogălniceanu din România, cu o antenă radar sferică în fundal
Un avion de luptă american rulează pe pista bazei aeriene Mihail Kogălniceanu din România, cu o antenă radar sferică în fundal

Statele Unite ar putea retrage aproximativ 5.000 de militari din Europa, mult sub cei 25.000 de care se temeau aliații, relatează Bloomberg, care citează surse anonime. Decizia finală îi aparține președintelui Donald Trump, iar recomandările Pentagonului ajung la el pe 1 decembrie.

Ce spune relatarea Bloomberg

Potrivit Bloomberg, reducerea din cele aproximativ 80.000 de trupe americane aflate în Europa va fi mai mică decât se temeau liderii europeni. Sursele indică două motive. Washingtonul a privit favorabil creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților din NATO. În plus, conducerea Pentagonului a constatat cât de mult se bazează armata SUA pe forțele din Europa pentru operațiunile din Orientul Mijlociu, unde războiul cu Iranul continuă.

O singură sursă a spus că aliații se așteaptă acum la o reducere totală de circa 5.000 de militari. Cea mai mare parte ar viza Germania, unde se află cel mai mare contingent american din Europa. Flancul estic al NATO ar fi, în schimb, consolidat, iar țările care se învecinează cu Rusia s-au oferit să plătească o parte din costuri. Un oficial al Pentagonului a transmis că analiza continuă și că nu există încă nimic de anunțat.

Calendarul deciziei

Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat al NATO și șeful Comandamentului European al SUA, a prezentat în septembrie mai multe scenarii echipei lui Elbridge Colby, subsecretarul Apărării pentru politică. Colby urmează să trimită un raport oficial secretarului Apărării, Pete Hegseth, iar acesta va transmite recomandările finale lui Trump pe 1 decembrie.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, spusese la începutul lunii că nu se așteaptă la schimbări de mare amploare. Legea adoptată de Congres anul trecut interzice Pentagonului să coboare sub 76.000 de militari în Europa, să renunțe la baze sau să retragă echipamente majore fără consultarea aliaților și fără o analiză detaliată a riscurilor.

Bloomberg notează că revizuirea actuală include o evaluare de risc a lui Grynkewich și observațiile aliaților, elemente pe care administrația le-ar putea invoca pentru a susține că a respectat legea. Totodată, preluarea controlului asupra Congresului de către democrați, după alegerile intermediare din 3 noiembrie, ar limita marja de manevră a lui Trump pentru reduceri mari.

De unde au pornit temerile aliaților

Pe 1 mai, Pentagonul a anunțat că va retrage circa 5.000 de militari din Germania în șase până la douăsprezece luni, după o revizuire a dispozitivului din Europa, a relatat Associated Press. Anunțul a venit pe fondul disputei dintre Trump și cancelarul german Friedrich Merz privind războiul cu Iranul. Trump a spus ulterior că ar putea merge mult mai departe.

Cu o săptămână înainte, Pentagonul anulase desfășurarea în Polonia a unei brigăzi de circa 4.000 de militari. Pe 21 mai, Trump a anunțat trimiterea a încă 5.000 de militari în Polonia, fără să precizeze de unde vor veni.

În septembrie, NBC News a relatat că Pentagonul analizează retragerea a cel puțin 25.000 de militari, cifră care ar putea ajunge la 40.000. Germania, Italia și Spania se aflau printre țările probabil afectate. Din relatarea Bloomberg nu reiese dacă cele 5.000 de acum includ militarii din Germania anunțați în mai.

Unde se află România

În octombrie 2025, armata SUA a anunțat că Brigada 2 Infanterie de Luptă a Diviziei 101 Aeropurtate nu va mai fi înlocuită la baza Mihail Kogălniceanu. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a spus atunci că în România rămân aproximativ 1.000 de militari americani, la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Semnal a relatat în articolul SUA retrag o parte din trupele americane de la baza Mihail Kogălniceanu.

Pe 4 noiembrie, Colby a fost primit la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Surse de la Cotroceni au declarat pentru Digi24 că partea română a propus să suporte o parte din costurile staționării trupelor SUA, pentru ca Washingtonul să-și mențină o prezență semnificativă în țară. Despre disponibilitatea României de a plăti a scris Semnal în România oferă bani pentru costurile trupelor americane, iar despre venirea lui Colby în Colby, numărul doi din Pentagon, vine la București.

Pe 10 noiembrie, Nicușor Dan a spus că propunerea s-a inspirat din modelele altor state aliate și că decizia aparține părții americane. Într-un interviu pentru Financial Times, citat de Cotidianul, președintele a afirmat că România vrea mai multe trupe americane și mai multe capabilități letale.

Bloomberg nu menționează România. Digi24, care a preluat relatarea, notează că țara nu se învecinează cu Rusia, dar a făcut o propunere similară partenerului american. În iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus într-un interviu pentru Fox News că România a redus traficul comercial de pe aeroportul din București pentru a facilita operațiunile americane împotriva Iranului. Pe tema costurilor bazelor din est, Semnal a scris și în Estul NATO vrea să reducă costurile bazelor americane.

Ce urmează

Relatarea nu detaliază ce unități ar fi retrase sau mutate și nici cum ar fi împărțită prezența americană între state. Până la decizia lui Trump, cifra de 5.000 rămâne o estimare a aliaților, bazată pe o singură sursă anonimă, nu un plan confirmat.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

  • Epoca post-Trump51 de articole

    Alegerile din SUA, noul Congres și miza pentru Europa și România

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.