Internațional

Londra vrea să taie ajutoarele pentru tinerii fără job

Marea Britanie vrea să restrângă ajutoarele pentru tineri și să finanțeze programe de angajare. România are cea mai mare rată NEET din UE, 19,2%.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI

Interiorul unui centru Jobcentre Plus din Cardiff, cu birourile consilierilor de angajare (Foto: Sleepytimecat / Wikimedia Commons, CC BY 4.0)
Interiorul unui centru Jobcentre Plus din Cardiff, cu birourile consilierilor de angajare (Foto: Sleepytimecat / Wikimedia Commons, CC BY 4.0)

Guvernul britanic primește marți, 17 noiembrie, raportul fostului ministru laburist Alan Milburn despre tinerii care nu muncesc, nu studiază și nu urmează niciun curs de formare, grupul cunoscut sub numele de NEET. Documentul propune ca ajutoarele pentru tinerii sub 25 de ani să fie restrânse, mai ales cele de boală și dizabilitate, iar banii economisiți să ajungă în programe care îi readuc pe piața muncii.

În Marea Britanie, aproape un milion de tineri se află în această situație. Problema nu e doar britanică. În România, proporția tinerilor NEET este cea mai mare din Uniunea Europeană, aproape unul din cinci.

Un ajutor nou, cu reguli mai stricte

Potrivit Reuters și BBC, Milburn va recomanda ca tinerii sub 25 de ani să nu mai poată cere suplimentul de sănătate din Universal Credit, prestația socială care a comasat mai multe ajutoare, și nici principala indemnizație de dizabilitate, PIP. În locul lor ar primi o „indemnizație pentru tineri”, plătită la nivelul ratei standard a Universal Credit, dar condiționată mult mai strict.

Cine refuză să colaboreze cu consilierii de angajare sau respinge un loc de muncă, o ucenicie ori un curs riscă să primească mai puțini bani sau deloc. Schimbarea s-ar aplica atât noilor solicitanți, cât și celor care primesc deja ajutoarele, a explicat Milburn într-un interviu pentru The Times.

Cea mai sensibilă parte privește sănătatea mintală. Tinerii cu anxietate sau depresie ușoară ori moderată, cu ADHD sau cu autism nu vor mai fi scutiți automat de căutarea unui loc de muncă. Statul se va aștepta ca ei să lucreze și îi va ajuta să o facă, cu sprijin rapid, ca să nu mai aștepte luni întregi pe listele sistemului public de sănătate.

„Garanția de oportunitate”

Într-un interviu pentru BBC care va fi difuzat duminică, Milburn a adăugat a doua piesă a planului. Statul ar avea obligația legală să le asigure tinerilor un loc de muncă, un curs sau sprijin pentru angajare. Mecanismul ar putea semăna cu obligația autorităților locale de a le oferi cazare sau consiliere persoanelor fără adăpost.

„Acum singura lor garanție este să primească un ajutor social. Ce fel de viață e asta?”, a spus fostul ministru. El susține că guvernul cheltuiește pentru ajutoarele tinerilor de 25 de ori mai mult decât pentru a-i ajuta să se angajeze și vrea ca raportul să coboare la doi la unu.

Milburn nu ascunde costul social al schimbării. „Nu spun că va fi ușor sau fără sacrificii. Sincer, ar putea însemna că unii oameni vor primi mai puțin sprijin financiar”, a declarat el pentru The Times.

Burnham nu promite că acceptă tot

Premierul Andy Burnham a numit raportul un „moment de cotitură”, dar a refuzat să garanteze că va aplica toate recomandările. Reformele nu înseamnă „mai mulți bani”, ci bani „cheltuiți altfel”, a spus el, potrivit BBC. Guvernul își va prezenta răspunsul săptămâna viitoare, iar proiectele de lege sunt așteptate la începutul anului viitor.

Drumul prin Parlament nu va fi simplu. Reuters amintește că deputații laburiști au blocat tentativele fostului premier Keir Starmer de a tăia din cheltuielile sociale. Opoziția e la rândul ei împărțită. Conservatorii și Reform UK cer tăieri importante ale ajutoarelor sociale, liberal-democrații propun 100 de ore garantate de experiență profesională pentru fiecare tânăr, iar Verzii avertizează împotriva „demonizării” tinerilor și a persoanelor cu dizabilități.

Cifrele care îngrijorează Londra

În al doilea trimestru al anului, Marea Britanie avea 981.000 de tineri de 16-24 de ani în categoria NEET, adică 13% din această grupă de vârstă, una dintre cele mai ridicate ponderi din Europa, potrivit Reuters. Șomajul tinerilor britanici este de 15,6%, față de 3,4% la lucrătorii mai în vârstă.

Agenția a relatat și povestea Faisei Omar, o tânără de 27 de ani care a trimis peste 500 de cereri de angajare fără niciun rezultat. Un curs de zece săptămâni pentru energie verde, organizat de Generation, o organizație caritabilă, a ajutat-o să își găsească un loc de muncă într-o lună. Potrivit lui Michael Houlihan, directorul Generation pentru Marea Britanie, aproximativ 70% dintre absolvenții cursurilor sale se angajează în cel mult un an.

Inteligența artificială complică ecuația. Un director al firmei de consultanță IT FDM Group a descris pentru Reuters un „îngheț tăcut al angajărilor”, în care AI preia tot mai multe sarcini ale posturilor de început. Tendința apăruse deja în datele despre angajările junior din Marea Britanie, în scădere în meseriile expuse la AI.

România, pe primul loc în Uniunea Europeană

Datele Eurostat publicate la sfârșitul lui mai arată că, în 2025, 19,2% dintre tinerii români de 15-29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau formare. Media europeană a fost de 11%, iar în Țările de Jos de 5,3%. Bulgaria (13,8%) și Grecia (13,6%) au urmat României în clasament.

Scăderea față de 2024, când România conducea deja topul european cu 19,4%, e abia vizibilă. În spatele mediei se văd diferențe mari. Un sfert dintre tinerele românce se află în categoria NEET, față de 13,8% dintre bărbații de aceeași vârstă, iar printre cei cu studii puține proporția urcă la 35,8%, cea mai mare din UE.

Nici șomajul nu arată mai bine. Potrivit INS, rata șomajului în rândul tinerilor de 15-24 de ani a fost de 30,8% în al doilea trimestru, în timp ce la adulți rata estimată pentru septembrie a fost de 5,1%. Tinerii sunt astfel de aproximativ șase ori mai expuși șomajului, deși rata generală a șomajului a coborât la 6,3%. În restul Europei, notează Reuters, șomajul tinerilor este de regulă puțin peste dublul celui al adulților.

România aplică deja Garanția pentru tineret a UE. Prin acest mecanism, tinerii ar trebui să primească o ofertă de muncă, ucenicie, stagiu sau formare în cel mult patru luni după ce rămân fără job sau termină școala. Din martie, legea mai prevede o primă de stabilitate de până la 27.000 de lei pentru tinerii NEET aflați la primul loc de muncă, plătită lunar timp de doi ani. Normele de aplicare au fost aprobate abia în vară, iar datele Eurostat se opresc la 2025, așa că efectul primei nu se vede încă în statistici.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.