Statele și instituțiile reunite luni, 9 noiembrie, la Paris au promis 278 de milioane de euro pentru repararea arcei de oțel care acoperă reactorul 4 de la Cernobîl, străpunsă de o dronă în februarie 2025. Promisiunile acoperă puțin peste jumătate din cele aproximativ 500 de milioane de euro estimate pentru lucrări, iar Franța, gazda conferinței, vrea ca restul de 222 de milioane să fie strâns până în primăvară.
Bilanțul a fost anunțat la închiderea reuniunii de Benjamin Haddad, ministrul delegat al Franței pentru Europa. Angajamentele confirmate vin de la 15 contribuitori, a spus el, iar alte promisiuni s-ar putea adăuga chiar în aceeași zi. Conferința a fost organizată de guvernele Franței și Ucrainei, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în cadrul președinției franceze a G7, potrivit AFP.
Cine a pus bani pe masă
Franța, care alocase deja 10 milioane de euro pentru studiile preliminare, a mai adăugat 30 de milioane, iar contribuția ei a ajuns la 40 de milioane. Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, a vorbit despre „o parte importantă” din efortul comun. Elveția a promis două milioane de euro, a precizat Serhii Tarakanov, directorul centralei, prezent la Paris.
Grosul sumei era însă strâns dinainte. La jumătatea lui octombrie, la reuniunile de toamnă ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, miniștrii de Finanțe din G7 au anunțat 260 de milioane de euro. În aceeași săptămână, Marea Britanie a promis 17 milioane de lire sterline, iar ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a anunțat 50 de milioane de euro, sumă care avea nevoie de votul Bundestagului. Statele Unite vorbiseră încă din aprilie despre o contribuție de până la 100 de milioane de dolari.
Față de suma anunțată în octombrie, totalul confirmat la Paris este mai mare cu doar 18 milioane de euro. „Trebuie să strângem această sumă până în primăvara viitoare”, a spus Lescure înainte de deschiderea lucrărilor, cerând ca cercul donatorilor să fie lărgit.
Gaura din scutul gândit pentru un secol
Arca, cunoscută sub numele de New Safe Confinement, a fost glisată pe șine peste vechiul sarcofag de beton în noiembrie 2016 și predată centralei în 2019. Are 108 metri înălțime, 162 de metri lungime și o deschidere de 257 de metri, cântărește 36.000 de tone și a fost proiectată să reziste cel puțin un secol. Doar construcția ei a costat aproape 1,5 miliarde de euro, finanțate de peste 40 de state și organizații prin fondul administrat de BERD.
Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul arcei. Impactul a deschis o gaură de aproximativ 15 metri pătrați în învelișul exterior și a avariat o suprafață de circa 200 de metri pătrați, potrivit World Nuclear News. Focul a mocnit în straturile de izolație în jur de trei săptămâni până să fie stins complet. Kievul a acuzat Rusia, iar Moscova a negat implicarea.
