Camera Reprezentanților din Belgia a adoptat vineri, 6 noiembrie, legea care permite poliției să intre în locuința unor migranți fără drept de ședere, pentru a-i aresta în vederea expulzării. Votul a avut loc în jurul orei 5 dimineața, după aproape zece ore de dezbateri tensionate. Majoritatea și opoziția și-au aruncat acuzații, iar câțiva activiști au fost scoși din tribuna publicului.
Textul a trecut cu voturile coaliției de guvernare, cunoscută la Bruxelles drept „Arizona”, la care s-au adăugat liberalii flamanzi de la Anders, aflați în opoziție. Vlaams Belang, partidul de extremă dreapta, s-a abținut. Socialiștii francofoni (PS), stânga radicală (PTB), ecologiștii (Ecolo-Groen) și DéFI au votat împotrivă, potrivit agenției Belga.
Cine poate fi vizat și în ce condiții
Legea, propusă de ministra Azilului și Migrației, Anneleen Van Bossuyt (N-VA), permite Oficiului pentru Străini să ceară poliției arestarea, la domiciliu, a unui străin care a primit ordin de părăsire a teritoriului. De cele mai multe ori este vorba de oameni cărora le-a fost respinsă cererea de azil.
Simpla ședere ilegală nu ajunge. Persoana trebuie să refuze să coopereze la expulzare și să existe „motive rezonabile” pentru a fi considerată un pericol pentru ordinea publică sau pentru securitatea națională. Fiecare intervenție are nevoie de acordul prealabil al unui judecător de instrucție și poate avea loc doar între orele 5 și 21.
Polițiștii vor fi însoțiți de funcționari ai Oficiului pentru Străini, care pot explica procedura, dar nu au voie să folosească forța. În plus, poliția va putea ridica din casă documentele care ajută la stabilirea identității celui arestat. Copiii nu pot fi arestați, iar legea cere ca despărțirea lor de părinți să fie evitată. Myria, centrul federal belgian pentru migrație, observă însă că textul nu o interzice explicit.
Un proiect abandonat acum aproape zece ani
Ideea nu e nouă. Theo Francken (N-VA) și ministrul Justiției de atunci, Koen Geens (CD&V), au susținut un proiect asemănător, retras în urmă cu aproape un deceniu. Retragerea a venit după o mobilizare amplă a belgienilor care găzduiau migranți în propriile case. Revenit la guvernare, N-VA a readus dispozitivul pe masă, cu o condiție în plus, cea a pericolului pentru ordinea publică. Între timp s-a schimbat și contextul european. Mai multe state și-au înăsprit politicile de migrație, iar la începutul toamnei criza din Ceuta a pus la încercare spațiul Schengen.
Condiția legată de ordinea publică i-a convins pe centriștii francofoni de la Les Engagés, care se opuseseră variantei vechi. „Condițiile de astăzi sunt stricte și cumulative”, a spus Aurore Tourneur, șefa grupului parlamentar al partidului. Liberalul Denis Ducarme (MR) a invocat datele OCAM, organismul belgian care analizează amenințările teroriste. Potrivit acestor date, legea ar privi în jur de 40 de persoane. Ducarme a spus că s-ar declara mulțumit dacă vreo zece astfel de intervenții pe an ar împiedica explozia unei bombe.
