Spațiul Schengen se confruntă cu una dintre cele mai mari presiuni din ultimii ani, după ce peste 70.000 de migranți au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta într-o singură zi, pe 30 iulie. Numărul a depășit totalul tuturor celorlalte intrări ilegale înregistrate la frontierele europene de la începutul anului 2026, potrivit Euronews România. Criza a declanșat un efect de domino în Europa: controale reintroduse la frontierele interne, tensiuni între statele membre și o dezbatere aprinsă despre redistribuirea sau returnarea migranților.
Controale la frontiere, reintroduse în mai multe state
Primul efect vizibil al crizei a fost revenirea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen, unde, în mod normal, cetățenii circulă fără verificări de pașapoarte. Italia a reintrodus pentru o lună controale la frontierele aeriene și maritime cu Spania, iar Danemarca și Finlanda au cerut chiar suspendarea temporară a Spaniei din Schengen.
Madridul a răspuns cu o măsură similară împotriva Italiei, iar la finalul lunii august cele două țări au decis să prelungească restricțiile cu încă 15 zile. În prezent, nouă state membre — Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Olanda, Polonia, Franța și Suedia — plus Norvegia au controale temporare la frontieră, invocând migrația ilegală sau amenințări teroriste. Regulile europene permit unui stat să introducă unilateral astfel de controale pentru până la șase luni, cu posibilitatea prelungirii până la doi ani din motive de securitate.
„Sistemul Schengen a devenit una dintre principalele victime ale dinamicii politice interne și ale preocupărilor statelor membre legate de migrație”, a explicat pentru Euronews Davide Colombi, cercetător în domeniul migrației la think tank-ul CEPS din Bruxelles. Într-o reuniune extraordinară din august, 22 de guverne au transmis că sunt pregătite să ia orice măsuri necesare pentru protejarea ordinii publice și limitarea deplasării migranților dintr-un stat membru în altul.
De la valul record de la Tarajal, la un bilanț tot mai greu
Amploarea intrărilor din 30 iulie a fost fără precedent: autoritățile spaniole au vorbit despre zeci de mii de intrări în doar 24 de ore, într-un val record de migranți ajunși înot dinspre Maroc. În săptămânile care au urmat, bilanțul victimelor crizei a continuat să crească, iar tensiunile din exclavă s-au tradus și în ciocniri între protestatari și migranți. Spre mijlocul lunii august, autoritățile spaniole se pregăteau deja pentru un posibil nou val de sosiri.
Mecanismul de solidaritate, testat pentru prima dată
Criza din Ceuta este unul dintre primele teste reale pentru noile reguli europene privind migrația și azilul, intrate în vigoare pe 12 iunie. Sistemul prevede ca statele aflate sub presiune migratorie să primească sprijin din partea celorlalte țări, fie prin relocarea solicitanților de azil, fie prin contribuții financiare sau finanțarea personalului și a costurilor operaționale.
Spania se numără printre statele considerate sub presiune migratorie și urmează să beneficieze de acest mecanism. În total, 8.878 de solicitanți de azil aflați în Spania, Italia, Grecia, Cipru și Malta ar urma să fie preluați de alte state membre. Mecanismul nu îi include însă pe majoritatea migranților marocani intrați ilegal în Ceuta în iulie, care au fost sau urmează să fie returnați în țara de origine.
Relocarea rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile privind așa-numitele „mișcări secundare” — situațiile în care un migrant intră în Uniunea Europeană printr-un stat, dar se mută ulterior în altă țară și cere azil acolo.
Centre de returnare în afara Uniunii Europene
O altă direcție prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă presiunea migrației este accelerarea returnării persoanelor fără drept de ședere pe teritoriul blocului comunitar. Noile reguli permit statelor membre să trimită migranți inclusiv într-o țară cu care aceștia nu au nicio legătură directă, dacă există un acord bilateral pentru înființarea unor centre de returnare.
Germania, Austria, Danemarca, Grecia și Olanda lucrează împreună la un astfel de proiect și poartă discuții, potrivit informațiilor Euronews, cu Uganda și Rwanda. Cele cinci state urmează să analizeze stadiul negocierilor în cadrul unei reuniuni programate pe 4 septembrie, la Copenhaga.
Modelul rămâne însă controversat, mai ales în privința responsabilității pentru persoanele trimise în aceste centre. „Până acum, nu este clar cine este responsabil pentru migranții dintr-un centru de returnare, cât timp pot rămâne acolo și cine le monitorizează condițiile și oferă căi de atac eficiente în cazul încălcării drepturilor omului”, a explicat Colombi, care anticipează procese similare celui care a dus la anularea schemei de migrație dintre Marea Britanie și Rwanda.
Ce urmează în toamnă
Migrația rămâne unul dintre principalele dosare europene ale toamnei. Miniștrii de interne și ambasadorii statelor membre au deja programate mai multe reuniuni, iar liderii UE urmează să discute subiectul la Consiliul European din octombrie. Pe agendă se află viitorul controalelor din spațiul Schengen, redistribuirea solicitanților de azil, returnarea migranților aflați ilegal pe teritoriul UE și stabilirea mecanismului de solidaritate pentru 2027.
Pentru România, care nu are încă frontiere interne Schengen terestre pe toate direcțiile de circulație a persoanelor, evoluțiile din vestul Europei arată cât de fragil rămâne, la mai bine de un an de la aderarea deplină, principiul liberei circulații atunci când presiunea migratorie crește brusc într-un singur punct al blocului comunitar.
