Internațional

Trump, конец

Victoria democraților în ambele camere nu îl înlătură pe Donald Trump, dar îi aduce doi ani de anchete și blocaj. Politica față de NATO și Rusia rămâne însă, în mare parte, la Casa Albă.

de Alin Radu · · Asistat de AI

Portretul lui Donald Trump lângă un steag american fluturând, cu un text în chirilică colorat în alb, albastru și roșu
Portretul lui Donald Trump lângă un steag american fluturând, cu un text în chirilică colorat în alb, albastru și roșu

Victoria democraților atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, nu îl înlătură pe Donald Trump de la putere. Președintele intră însă în doi ani de anchete, blocaj legislativ și confruntări pe confirmări, păstrând cea mai mare parte a pârghiilor de politică externă.

Înaintea votului, republicanii aveau 53 de locuri în Senat, față de 45 ale democraților. Printre locurile câștigate de democrați se află cel din Carolina de Nord, unde fostul guvernator Roy Cooper l-a învins pe republicanul Michael Whatley, potrivit proiecțiilor AP.

Anchete, nu înlăturare

Noul Congres se instalează abia pe 3 ianuarie 2027. Până atunci, în sesiunea de tranziție, republicanii păstrează majoritatea și pot încerca să adopte bugetul și să confirme numiri.

Principala pârghie a noii majorități din Cameră este puterea de citație. Potrivit Reuters, liderii democrați au trimis încă din vară scrisori unor companii și contractori, cerând documente care pot deveni baza unor citații. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, nu a exclus un impeachment, dar planificatorii partidului îl descriu ca opțiune ulterioară, nu ca prim pas.

Aritmetica rămâne decisivă. Punerea sub acuzare cere o majoritate simplă în Cameră, însă înlăturarea din funcție cere o condamnare cu două treimi în Senat. Asta înseamnă 67 de voturi în Senat, deci sprijinul a cel puțin 15 republicani, un scenariu puțin probabil în climatul actual.

Blocaj legislativ și bătălia confirmărilor

Noul Senat democrat poate bloca judecători federali, membri noi ai cabinetului și ambasadori. Mai ales, poate refuza confirmarea unui candidat la Curtea Supremă, așa cum au procedat republicanii în 2016 cu Merrick Garland. Pentru Casa Albă, aceasta este probabil pierderea practică cea mai importantă.

Nici democrații nu pot legifera fără Trump. Președintele are drept de veto, iar anularea lui cere două treimi în ambele camere.

Administrația are la îndemână pârghii care nu trec prin Congres:

  • ordine executive, declarații de urgență și tarife;
  • invocarea privilegiului executiv și contestarea citațiilor în instanță, cu litigii care pot dura până aproape de 2028;
  • bugetul și plafonul datoriei ca teren de confruntare, cu riscul unei închideri parțiale a guvernului;
  • prezentarea anchetelor drept o campanie politică împotriva președintelui, mesaj care și-a mobilizat electoratul și în trecut.

NATO și Europa: Congresul blochează ieșirea, nu și retragerea trupelor

Ieșirea formală a SUA din NATO este deja blocată. O lege adoptată la sfârșitul lui 2023 restrânge explicit posibilitatea președintelui de a părăsi alianța fără aprobarea Congresului. Retragerea trupelor nu o poate opri, dar o poate limita parțial, prin plafoane introduse în bugetul apărării.

Alianța poate fi însă slăbită și fără o ieșire formală. Administrația a anunțat în mai retragerea a cel puțin 5.000 de militari din Germania, iar Pentagonul a trimis aliaților un chestionar despre cât de public susțin politica externă a președintelui. Analiza German Marshall Fund concluzionează că democrații pot bloca o retragere, dar nu au instrumente împotriva cerințelor lui Trump față de aliați.

Cu două zile înaintea votului, Politico Europe a relatat că cinci diplomați NATO, care au vorbit sub protecția anonimatului, se temeau că o înfrângere republicană îl va împinge pe Trump spre o presiune mai mare asupra alianței. Temerea pornește de la ideea că un președinte limitat acasă caută compensare în politica externă. Sunt însă predicții, nu indicii ale unei decizii: chiar materialul care le preia notează că revizuirea dispunerii forțelor era încă în curs, iar alți diplomați nu se așteaptă ca alegerile să o influențeze. Ostilitatea lui Trump față de NATO precede, de altfel, scrutinul.

Ajutorarea Rusiei: pârghiile rămân la Casa Albă

În privința Rusiei, deciziile cu cel mai mare efect sunt executive și au fost deja folosite. Pe 16 octombrie, Trump a suspendat prin ordin executiv sancțiunile din legea Graham, înainte ca acestea să intre în vigoare, invocând interesul național al SUA. Administrația a legat decizia de efortul de a reduce prețul motorinei. Emisarul Kremlinului Kirill Dmitriev a salutat decizia drept istorică, iar democrații au criticat-o ca pe o cedare în fața lui Vladimir Putin.

Legea CAATSA din 2017 obligă președintele să notifice Congresul înainte de a ridica anumite sancțiuni. Mecanismul are însă o portiță: din 2021, majoritatea sancțiunilor au fost emise pe baza unui ordin executiv neacoperit de CAATSA. Proiectul NOPE Act ar extinde revizuirea parlamentară de 30 de zile asupra acestor sancțiuni, dar poate fi blocat prin veto.

Până acum, frâna a fost în Senat, unde liderii republicani nu au permis voturi pe sancțiunile cu sprijin bipartizan. Noul Senat democrat poate atașa sancțiuni și ajutor pentru Ucraina la legi obligatorii, precum bugetul apărării, unde un veto devine costisitor. Rămân însă la Casa Albă negocierile de pace, ritmul livrărilor de armament, schimbul de informații cu Kievul și derogările punctuale.

Ce rămâne în mâinile lui Trump

Noul Congres democrat poate fixa o limită inferioară: NATO rămâne prin lege, sancțiunile codificate nu pot fi ridicate fără revizuire, iar ajutorul pentru Ucraina poate fi impus prin buget. Nu poate controla însă direcția diplomației, ritmul în care administrația execută legile și derogările acordate de Casa Albă.

Susținătorii lui Trump susțin că anchetele ar fi o continuare a unor atacuri politice și că ar putea mobiliza electoratul republican. Criticii lui spun că un control parlamentar ferm este singura frână reală pe politica externă. Urmează, cel mai probabil, o perioadă de uzură instituțională până în 2028, când Trump nu mai poate candida. Pentru precedente, Semnal a analizat separat ce fac președinții americani după ce pierd Congresul.

DistribuieFacebookXWhatsApp

PARTE DIN RUBRICA

  • Epoca post-Trump27 de articole

    Alegerile din SUA, noul Congres și miza pentru Europa și România

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.