Democrații au câștigat marți, 3 noiembrie 2026, controlul ambelor camere ale Congresului SUA, iar din ianuarie vor avea puterea de a cita martori, de a cere documente și de a deschide anchete împotriva administrației Donald Trump. Rezultatul, obținut pe fondul unei îngrijorări record față de corupție, mută lupta politică de la Washington din campania electorală în sălile comisiilor parlamentare.
Potrivit proiecțiilor NBC News, democrații ar urma să aibă 54 de locuri în Senat, după ce au smuls șapte mandate republicanilor: Iowa, Kansas, Ohio, Maine, Carolina de Nord, Carolina de Sud și Texas. În Camera Reprezentanților, unde aveau nevoie de un câștig net de doar trei locuri, majoritatea a fost confirmată încă din seara alegerilor. Potrivit Newsweek, este abia a cincea oară după al Doilea Război Mondial când un partid preia ambele camere la alegerile de la jumătatea mandatului.
Corupția, tema care a unit electoratul
Puține subiecte adună consens într-o Americă polarizată. Corupția este unul dintre ele. Aproape 90% dintre americani spun că sunt îngrijorați de nivelul mare de corupție din guvern. Un sondaj Gallup publicat în septembrie a arătat că 89% dintre respondenți consideră corupția larg răspândită în guvernul federal, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani și un salt de zece puncte față de 2025.
Alte măsurători confirmă tendința. Un sondaj Fox News a găsit că 88% dintre alegători sunt extrem de sau foarte îngrijorați de corupția din guvern, mai mult decât de inflație (85%) sau de prețul carburanților (83%). Un studiu al Brennan Center plasa cifra la 92%. Iar în exit-poll-urile citate de NBC News, 71% dintre votanți, inclusiv 41% dintre republicani, au spus că există prea puțin control parlamentar asupra lui Trump.
În tabăra criticilor președintelui, starea de spirit de după vot a fost rezumată în termeni dramatici:
„De luni de zile, americanii au avut speranța că Titanicul se va opri din drumul său către abis și că va fi măcar cârpit cu succes la alegerile de la jumătatea mandatului, iar apoi, în 2028, va ajunge într-un port sigur pentru reparații definitive. Astăzi speranța s-a împlinit și o schimbare dramatică va ajuta la tranziția de la MAGA la MAADA - Make America A Democracy Again.”
Este perspectiva unei tabere, nu a întregului electorat: republicanii controlează în continuare Casa Albă, iar Trump a promis deja că va folosi dreptul de veto.
Jeffries: „Lucrurile sunt stricate”
Democrații vor prelua puterea pe Capitol Hill hotărâți să blocheze agenda lui Trump și să investigheze scandalurile din întreaga sa administrație. Liderul minorității din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries (democrat, New York), a citit rezultatul ca pe un mandat clar.
„Poporul american a vorbit în toată țara. Sunt alegeri ale schimbării și înțelegem, ca democrați în Cameră, că trebuie să aducem o schimbare dramatică. Lucrurile sunt stricate.”
Jeffries, 56 de ani, urmează să devină primul președinte de culoare al Camerei Reprezentanților, funcție aflată pe locul al doilea în linia de succesiune la președinție, după vicepreședinte. El a promis că prioritatea va fi costul vieții, dar a recunoscut că „încrederea dintre Congres și poporul american a fost ruptă”. Noul Congres se reunește pe 3 ianuarie 2027.
Dosarele care se deschid: familia Trump, Epstein, Musk
Vârful de lance al anchetelor va fi Robert Garcia (California), cel mai important democrat din Comisia de supraveghere a Camerei, care va prelua președinția acesteia. În seara alegerilor, Garcia a transmis administrației un mesaj de două cuvinte pe X: „Lawyer up” („Luați-vă avocați”). Pe același front va lucra Jamie Raskin (Maryland), din Comisia juridică.
Garcia a anunțat patru direcții de anchetă:
- „Corupția familiei Trump” - cum a crescut averea președintelui cu miliarde de dolari de la campania din 2024 și ce capital străin a intrat în afacerile cripto ale familiei.
- Dosarele Epstein - Garcia acuză o mușamalizare a documentelor despre rețeaua lui Jeffrey Epstein și promite audieri publice, cu victimele în centrul lor. Primul citat ar putea fi procurorul general interimar Todd Blanche, încă din „ziua unu”.
- Imigrația - presupusele abuzuri ale Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) și ale agenției ICE în campania de expulzări.
- Corupția corporativă - relațiile dintre marile companii private și guvern.
Pe ultima listă, numele cel mai vizibil este Elon Musk. Potrivit Politico, mai multe comisii analizează deja cum pot investiga perioada în care Musk a condus Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), contractele federale ale SpaceX și Tesla și rolul său în restricționarea rețelelor Starshield folosite de armata ucraineană. O analiză a Democracy Defenders Fund estimează că, după plecarea lui Musk din DOGE, companiile sale au primit noi contracte și granturi de cel puțin 10 miliarde de dolari. Musk, care ar fi investit în jur de 474 de milioane de dolari în campaniile republicane, îi amenințase deja pe democrați că „va veni după ei”.
Trump a spus că i-ar grația preventiv pe Musk și pe foștii consilieri dacă democrații ar încerca să-i urmărească penal. O grațiere nu oprește însă anchetele parlamentare: comisiile pot cita martori, cere documente și publica concluziile, chiar dacă nu pot trimite pe nimeni la închisoare.
Pot republicanii să-l sacrifice pe Trump
Întrebarea care domină comentariile de azi este dacă rezultatul deschide drumul spre un al treilea impeachment. Aritmetica arată de ce răspunsul e complicat.
Punerea sub acuzare se votează în Camera Reprezentanților cu majoritate simplă, pe care democrații o au acum. Demiterea efectivă cere însă votul a două treimi din Senat, adică 67 de senatori. Cu 54 de locuri, democrații ar avea nevoie de cel puțin 13 republicani, cu condiția ca toți ai lor să voteze la fel.
Nici această condiție nu e sigură. Sherrod Brown, proiectat câștigător în Ohio, a spus că nu ar susține un impeachment, iar senatoarea Tammy Duckworth a declarat că democrații nu ar trebui să pună sub acuzare „pe nimeni”. Jeffries repetă formula: „Nu am exclus nimic și nu am inclus nimic”.
Precedentul arată și limitele, și fisurile. În 2021, după asaltul asupra Capitoliului, șapte senatori republicani au votat pentru condamnarea lui Trump, cel mai mare număr din istorie pentru un președinte din propriul partid. Era însă mult sub pragul necesar.
Ce s-ar putea schimba acum? Pentru unii republicani, Trump nu mai poate candida în 2028, iar înfrângerea masivă îl transformă dintr-un atu electoral într-o povară. Teoretic, aceasta ar putea încuraja senatorii care nu mai candidează sau cei din state câștigate de democrați să se distanțeze. Totuși, baza electorală a partidului rămâne loială președintelui, iar primarele din 2028 vor fi decise tot de acești alegători. Un vot pentru demitere ar însemna, pentru majoritatea republicanilor, riscul unei sinucideri politice.
De aceea, scenariul cel mai probabil în acest moment nu este demiterea, ci doi ani de anchete publice, citații și audieri care să erodeze treptat administrația. Doar dacă dosarele Epstein sau cele de corupție ar scoate la iveală probe pe care electoratul republican nu le poate ignora, calculul senatorilor s-ar putea schimba.
Ce urmează
Republicanii promit rezistență. Președintele Camerei, Mike Johnson, a spus că partidul „nu se va lăsa descurajat” de rezultatul unor alegeri, iar liderul republican din Senat, John Thune, a anunțat că va lucra cu Trump pentru a bloca agenda democraților. Trump, la rândul său, i-a felicitat pe democrați, dar a amenințat cu dreptul de veto.
Urmează astfel un guvern divizat, în care legile vor trece greu, iar puterea reală a noului Congres va sta în capacitatea de a ancheta. Cât de departe vor merge democrații și cât de mulți republicani vor accepta să se distanțeze de Trump se va vedea abia după 3 ianuarie 2027.
Surse: NBC News, CBS News, NPR, The Hill, Newsweek, Politico, Gallup, Fox News, Brennan Center.
