Internațional

Generația Z din Germania iese în stradă după modelul Franței

Aproximativ 160.000 de tineri s-au înscris online pentru protestele de sâmbătă din peste 30 de orașe germane, inspirate de mișcarea elevilor din Franța.

de Anca Diaconescu · · Asistat de AI ·

Elevi și tineri la un protest la Berlin, unul dintre ei ridicând o pancartă din carton pe care scrie „Schüler ≠ Soldat”
Elevi și tineri la un protest la Berlin, unul dintre ei ridicând o pancartă din carton pe care scrie „Schüler ≠ Soldat”

Străzile din peste 30 de orașe germane se pot umple sâmbătă, 31 octombrie, de elevi, ucenici și studenți. Mișcarea „Gen Z regelt” („Generația Z rezolvă”) a strâns online, potrivit AFP, aproximativ 160.000 de înscrieri pentru manifestațiile din Berlin, Hamburg, München, Frankfurt, Köln și alte orașe.

Tinerii cer mai mulți bani pentru școli și universități, un trai pe care să și-l poată permite și renunțarea la planurile privind serviciul militar obligatoriu. Ideea vine din Franța, unde elevii au ieșit în stradă încă de la jumătatea lui septembrie, nemulțumiți de clasele supraaglomerate și de lipsa fondurilor.

Cine sunt tinerii care ies în stradă

„Gen Z regelt” se prezintă ca o inițiativă independentă, fără apartenență politică, născută pe rețelele sociale. Echipa care coordonează protestele la nivel federal are aproape 30 de membri, a declarat pentru ZDF unul dintre purtătorii de cuvânt. Mulți dintre organizatorii locali anunță acum prima demonstrație din viața lor.

Kaja Schwab, o studentă de 23 de ani din Berlin, este una dintre purtătoarele de cuvânt ale mișcării. Vineri, într-o conferință de presă online, ea a explicat că tinerii s-au găsit pe internet pentru că s-au săturat să nu fie ascultați. Grupul spune că nu acceptă violența și nici simbolurile extremiste.

Pe lista nemulțumirilor stau școlile degradate, lipsa profesorilor, prețurile tot mai mari, criza climatică și perspectiva serviciului militar. Mișcarea cere și protecția drepturilor fundamentale în fața supravegherii statului, precum și o împărțire mai dreaptă a poverilor între generații. O scrisoare deschisă către guvern, semnată printre alții de Heidi Reichinnek, șefa grupului parlamentar Die Linke din Bundestag, și de deputata ecologistă Ricarda Lang, adunase peste 24.000 de semnături până joi după-amiază.

Reprezentanții oficiali ai elevilor stau deoparte

Conferința Federală a Elevilor (Bundesschülerkonferenz), organizația care reunește reprezentanții elevilor din landurile germane, nu va participa la manifestațiile de sâmbătă. Secretara sa generală, Amy Kirchhoff, invocă lipsa de transparență a structurilor din spatele „Gen Z regelt” și a spus joi că un marș comun la Berlin ar fi prea riscant.

Organizația își pregătește propriul protest, pe 20 noiembrie, tot în capitală, alături de profesori și de alte mișcări de tineret. Nemulțumirile de fond sunt aceleași. Ca în multe țări europene, școlile și universitățile germane resimt reducerile de buget, iar diferențele dintre regiuni sunt mari, pentru că educația ține de landuri, nu de guvernul federal.

Poliția se pregătește, comercianții își acoperă vitrinele

Marcată de violențele din Franța din ultimele săptămâni, poliția germană va mobiliza câteva mii de agenți. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt (CSU), avertiza încă din 21 octombrie că protestele ar putea fi deturnate de grupări de extremă stângă, inclusiv de militanți veniți din alte țări.

Ministerul de Interne spune că ține legătura cu autoritățile din Franța și Italia. Precizează însă că, deocamdată, nu are indicii despre planuri concrete de violență și că face o distincție clară între protestele pașnice ale elevilor și o eventuală scenă extremistă care ar încerca să profite de ele.

În centrul Leipzigului și în alte orașe, unele magazine de bijuterii și haine de lux și-au protejat deja vitrinele. Teama e întreținută și de calendar, fiindcă sâmbăta protestelor cade de Halloween, o seară care în ultimii ani a adus în mod repetat acte de vandalism în Germania. Organizatorii susțin că au suficienți voluntari pentru a asigura ordinea la marșul din Berlin.

Apeluri la calm și o voce care temperează alarma

Karin Prien (CDU), ministra federală a Educației și Familiei, le-a transmis tinerilor, într-un interviu pentru revista Stern, să se implice fără să cedeze provocărilor. „Faceți zgomot. Implicați-vă în partidele politice. Dar nu fiți violenți”, a spus ea, adăugând că violența nu le-ar face decât rău cauzei și că nu trebuie să se lase folosiți de extremiști, fie de dreapta, fie de stânga.

Nu toată lumea crede că alarma este justificată. Sabrina Zajak studiază mișcările de protest la Universitatea Catolică de Asistență Socială din Berlin. Ea a amintit la ZDF că protestele tinerilor din Germania au fost întotdeauna foarte pașnice și că cele două țări au culturi de protest diferite. Concentrarea excesivă pe riscul de violență, crede ea, poate descuraja tinerii să își exercite dreptul de a manifesta și poate atrage tocmai oamenii veniți să facă scandal.

Un val pornit din Franța

În Franța, protestele au crescut de la o săptămână la alta, iar pe 24 octombrie aproximativ 410.000 de oameni au ieșit în stradă, iar circa 1.000 au fost reținuți. Pe marginea marilor marșuri pașnice au izbucnit ciocniri și jafuri, iar poliția a folosit gaze lacrimogene în mai multe orașe. La Limoges, primăria a fost incendiată.

Mișcarea a trecut repede granițele. Au urmat proteste violente în Belgia, tensiuni la Torino, manifestații în Spania și Albania. Toate se înscriu în valul mai larg al protestelor generației Z, care în ultimii doi ani a cuprins mai multe țări din Asia, Africa și America Latină.

Sâmbătă se va vedea dacă varianta germană rămâne pe drumul pașnic promis de organizatori sau dacă temerile autorităților se adeveresc.

Foto: elevi la un protest împotriva serviciului militar obligatoriu, Berlin, 5 decembrie 2025. Roy Zuo / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.