Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Internațional

Ucraina și România cooperează la tranzitul mărfurilor

Ucraina și România au semnat un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii de frontieră comune, menit să sprijine tranzitul mărfurilor ucrainene prin șaptesprezece puncte de trecere, dintre care zece noi.

de Ramona Dumitrescu · ·

Oficial la pupitrul Președintelui României, vorbind despre cooperare și transit în fața flagurilor României, UE și NATO.
Oficial la pupitrul Președintelui României, vorbind despre cooperare și transit în fața flagurilor României, UE și NATO.

Ucraina și România au semnat un memorandum pentru consolidarea cooperării la frontiera comună, cu scopul de a asigura un tranzit sigur al mărfurilor ucrainene, a anunțat pe Facebook Serhii Derkach, prim-viceministrul ucrainean pentru Reconstrucție, Infrastructură și Transport, potrivit Ukrinform.

Potrivit lui Derkach, documentul se bazează pe o strategie actualizată de dezvoltare a infrastructurii de frontieră dintre cele două state și acoperă șaptesprezece puncte de trecere, dintre care zece sunt propuneri noi. Numărul mare de puncte vizate arată amploarea planului: nu este vorba despre o singură investiție punctuală, ci despre o rețea întreagă de treceri, existente și viitoare, care ar urma să fie dezvoltate coordonat de ambele state.

Ce prevede memorandumul

Zonele de cooperare comună includ dezvoltarea și modernizarea punctelor de trecere a frontierei și a drumurilor de acces, conexiunile feroviare, simplificarea procedurilor vamale și creșterea capacității de transbordare a mărfurilor ucrainene în porturile românești.

Fiecare dintre aceste componente vizează o verigă diferită a lanțului logistic. Drumurile de acces și punctele de trecere țin de capacitatea fizică a frontierei de a prelua un volum mai mare de trafic. Conexiunile feroviare privesc transportul mărfurilor pe distanțe lungi, dincolo de zona imediată a frontierei. Simplificarea procedurilor vamale se referă la viteza cu care mărfurile trec efectiv granița, iar creșterea capacității porturilor românești vizează segmentul final al rutei, acolo unde mărfurile ucrainene ajung pentru a fi transbordate mai departe.

Următorul pas, potrivit oficialului ucrainean, este transformarea priorităților stabilite prin memorandum în proiecte concrete de infrastructură și identificarea surselor de finanțare pentru implementarea lor. Documentul semnat rămâne, deocamdată, un cadru de intenții, iar etapa următoare presupune traducerea acestor priorități într-o listă de lucrări specifice, fiecare cu propriul buget și calendar de execuție.

Motivul invocat pentru extinderea rutei românești

Ruta românească are o importanță strategică pentru logistica ucraineană, mai ales în condițiile atacurilor rusești constante asupra infrastructurii de transport. De aceea, este important să dezvoltăm simultan infrastructura de ambele părți ale frontierei și să creăm rute suplimentare către Uniunea Europeană”, a spus Derkach.

Declarația leagă direct extinderea cooperării bilaterale de nevoia Ucrainei de a compensa loviturile repetate asupra căilor sale de transport interne, printr-o rută alternativă spre piețele europene. Argumentul central al oficialului ucrainean este că infrastructura de pe teritoriul ucrainean nu poate fi singura variantă de export, motiv pentru care rutele care trec prin România capătă, în acest context, o greutate suplimentară.

Context regional

Derkach a mai amintit că, în cadrul Forumului Economic Carpatic, reprezentanții țărilor membre C8 au prezentat un portofoliu comun de investiții format din 95 de proiecte, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro. Portofoliul regional oferă cadrul mai larg în care se încadrează memorandumul bilateral, ca parte a unui efort mai amplu de dezvoltare a infrastructurii de transport din zona Carpaților.

Calendarul exact al semnării memorandumului și sursele concrete de finanțare pentru cele zece puncte de trecere propuse nu au fost făcute publice.

Cooperarea anunțată de Derkach rămâne, pentru moment, la nivel de document-cadru, urmând ca stadiul proiectelor concrete să fie clarificat pe măsură ce părțile stabilesc finanțarea și calendarul lucrărilor la cele șaptesprezece puncte de trecere vizate.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.