Aproape opt milioane de suedezi sunt așteptați duminică la urne, în alegerile legislative care decid componența Riksdagului, parlamentul de la Stockholm. Potrivit G4Media.ro, scrutinul poate duce fie la formarea unui nou guvern de stânga, fie la venirea la putere, pentru prima dată, a unor miniștri din partea unui partid de extremă dreaptă.
Sondajele arată o competiție strânsă și tensionată. Blocul de stânga, condus de social-democrați, s-a bucurat de un avans confortabil timp de luni de zile, însă diferența s-a redus semnificativ în ultimele două săptămâni de campanie, potrivit sursei citate. Gustav Karreskog Rehbinder, care realizează previziunile electorale pentru postul public de televiziune SVT, a spus că acum câteva săptămâni rezultatul părea deja decis, dar că noaptea alegerilor se anunță mai palpitantă decât se aștepta.
Cum funcționează votul
Riksdagul are 349 de locuri și își are sediul pe o insulă din centrul Stockholmului. Suedia își alege parlamentarii o dată la patru ani, printr-un sistem de reprezentare proporțională: un partid care obține aproximativ 20% din voturile la nivel național primește aproximativ 20% din locuri. Coalițiile sunt regula, nu excepția.
Partidele care nu ating pragul de 4% din voturile la nivel național nu obțin niciun loc în parlament, o condiție care poate deveni decisivă într-o competiție strânsă, când formațiunile mici pot deține balanța puterii. Rata de participare tinde să fie ridicată, de peste 80%, iar anul acesta se așteaptă un număr record de votanți anticipați, care au putut vota începând cu 26 august. Cei care s-au răzgândit pot vota din nou duminică, opțiunea inițială fiind anulată. Alegerile regionale și locale au loc în aceeași zi.
Doi candidați pentru funcția de prim-ministru
După alegerile din 2022, opt partide au intrat în parlament, împărțite în două blocuri, unul de stânga și unul de dreapta. Există doar doi candidați realiști la funcția de prim-ministru: actualul șef al guvernului, Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderat, de centru-dreapta, și Magdalena Andersson, fostă premieră și lideră a Social-Democraților, cel mai mare partid din Suedia. Potrivit relatării Mediafax, care citează The Guardian, Andersson este favorită conform ultimelor sondaje să revină la Palatul Rosenbad după patru ani de opoziție, deși avansul blocului său de centru-stânga s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.
Kristersson a condus în ultimii patru ani o coaliție de dreapta susținută în parlament de Democrații Suedezi, al doilea partid ca mărime, de extremă dreaptă, fără ca aceștia să facă parte formal din guvern. Sprijinul lor a orientat politica executivului spre măsuri dure privind criminalitatea și imigrația.
Ce s-ar schimba dacă dreapta câștigă
Kristersson a stârnit controverse în 2022 când a încheiat un acord cu Democrații Suedezi, partid fondat în anii 1980 și ai cărui membri din acea perioadă aveau, potrivit relatării, legături cu mișcări neonaziste. De atunci, formațiunea a luat măsuri pentru a-și schimba imaginea publică. Kristersson a declarat că, dacă partidul său câștigă alegerile de duminică, va oferi posturi ministeriale Democraților Suedezi, ca parte a unui acord cu liderul acestora, Jimmie Åkesson, ceea ce ar reprezenta prima participare directă a formațiunii la guvernare.
Mediafax notează că alegerile din Suedia au loc la câteva zile după ce Alternativa pentru Germania a ocupat primul loc în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și în timp ce Marine Le Pen conduce sondajele pentru prezidențialele din Franța de anul viitor, context invocat de experți în drepturi civile citați de aceeași sursă, care au avertizat că o eventuală guvernare cu participarea extremei drepte ar putea afecta reputația internațională a Suediei privind drepturile omului.
Componența exactă a viitorului guvern și numărul de locuri obținute de fiecare partid nu erau cunoscute la momentul redactării acestui articol, urmând să rezulte din numărătoarea voturilor de duminică seara.