Parlamentul suedez a votat joi reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, în cadrul unei sesiuni extraordinare desfășurate cu puțin peste o lună înainte de alegerile generale din Suedia, potrivit agențiilor AFP și Anadolu și publicației Euronews.
Propunerea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru și 66 împotrivă. Legea intră în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de scrutinul din 13 septembrie.
Ce prevede noua lege
În baza modificării, copiii de 14 ani găsiți vinovați de infracțiuni grave — printre care omorul, violul în formă agravată și infracțiunile legate de arme în formă agravată — vor putea primi pedepse cu închisoarea. Până acum, minorii sub 15 ani care comiteau fapte penale grave erau plasați în centre de îngrijire ale serviciilor sociale, fără a putea fi condamnați la închisoare.
Parlamentul a mai votat, în aceeași sesiune, limitarea reducerilor de pedeapsă acordate până acum minorilor: tinerii sub 18 ani vor putea primi până la 18 ani de închisoare pentru infracțiunile pentru care legea prevede o astfel de pedeapsă. A fost eliminată și posibilitatea de reducere a pedepsei pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni multiple.
De la 13 la 14 ani: un compromis politic
Guvernul minoritar de centru-dreapta, condus de premierul Ulf Kristersson și susținut în parlament de Democrații Suedezi (partid de extremă dreapta), propusese inițial reducerea vârstei răspunderii penale la 13 ani. Executivul a renunțat la acea variantă în iunie, după ce majoritatea celor peste 120 de instituții și organizații consultate — inclusiv poliția și serviciul penitenciar — s-au opus unei praguri atât de scăzute.
Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a anunțat atunci că guvernul va propune, în schimb, vârsta de 14 ani, considerând-o o soluție cu șanse mai mari de a strânge o majoritate parlamentară largă. Varianta revizuită a primit, în cele din urmă, și susținerea opoziției social-democrate.
Context: bandele criminale și recrutarea minorilor
Măsura vine pe fondul unui val de violență legată de rețelele criminale, care afectează Suedia de peste un deceniu, în special în disputele pentru controlul pieței drogurilor. Autoritățile suedeze au semnalat în repetate rânduri că gruparile infracționale recrutează tot mai mulți minori pentru a comite atacuri armate și alte fapte grave, mizând pe faptul că cei sub 15 ani nu riscau, până acum, pedepse privative de libertate.
Guvernul Kristersson, care a preluat puterea în 2022, a făcut din combaterea infracționalității un obiectiv central al mandatului său. Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului recomandă, la nivel internațional, ca vârsta minimă a răspunderii penale să nu fie sub 14 ani — prag folosit deja în state precum Germania, Italia și Spania.
Critici din partea poliției și a organizațiilor pentru drepturile copilului
Măsura a fost contestată încă din faza de consultare publică. Poliția suedeză a avertizat că un prag mai scăzut riscă să împingă rețelele criminale să recruteze copii și mai mici, care nu ar mai putea fi, la rândul lor, trași la răspundere. Organizații pentru protecția copilului, printre care BRIS, au calificat ideea drept o abatere de la standardele internaționale, susținând că expune minorii vulnerabili unor consecințe pe termen lung.
O anchetă guvernamentală derulată în 2025 a recomandat, la rândul ei, plafonul de 14 ani ca limită minimă acceptabilă, considerând că o vârstă mai mică nu se justifică. Serviciul penitenciar și-a exprimat, de asemenea, rezerve privind capacitatea sistemului de a găzdui condamnați foarte tineri.
Reacții politice
Liderul Democraților Suedezi, Jimmie Åkesson, a salutat votul de joi, descriindu-l drept „un pas în direcția corectă”. Legea a fost adoptată la mai puțin de două săptămâni de alegerile generale din 13 septembrie, în care sondajele arată o competiție strânsă între coaliția de guvernare și opoziția de centru-stânga.
Parlamentul suedez a mai adoptat joi și condiții mai stricte pentru imigrația din motive familiale: o persoană stabilită în Suedia va trebui să dețină un permis de ședere de cel puțin doi ani pentru ca o rudă să poată obține, la rândul ei, un permis pe baza legăturilor de familie.
