Editat de Asociația Română pentru Transparență Decizională - organizație nonprofit
Internațional

Serbia, în pragul alegerilor anticipate cerute de Vucic

Aleksandar Vucic a anunțat alegeri parlamentare anticipate în Serbia, pe 25 octombrie, cu peste un an mai devreme decât era prevăzut.

de Dana Mateescu · · Asistat de AI ·

Protestatari pe străzile din Belgrad
Protestatari pe străzile din Belgrad

Președintele sârb Aleksandar Vucic a anunțat că alegerile parlamentare anticipate din Serbia vor avea loc pe 25 octombrie, cu peste un an înaintea termenului legal, într-o încercare de a-și consolida controlul politic după aproape doi ani de proteste conduse de studenți.

Guvernul i-a cerut lui Vucic să dizolve parlamentul

Vucic a făcut anunțul marți seară, într-o emisiune de știri a postului public de televiziune RTS, precizând că va anunța oficial decizia miercuri, la prânz, printr-un decret de dizolvare a Adunării Naționale și o decizie separată de convocare a alegerilor. Anunțul a venit la o zi după ce guvernul de la Belgrad i-a cerut oficial președintelui să dizolve parlamentul și să programeze un scrutin anticipat.

Potrivit calendarului electoral inițial, următoarele alegeri parlamentare din Serbia erau programate abia pentru decembrie 2027. Anticiparea scrutinului cu peste un an îi permite lui Vucic să valorifice rapid nominalizarea din partea propriului partid și să încerce să-și reafirme autoritatea politică, într-un moment în care protestele antiguvernamentale reprezintă cea mai mare provocare pentru mandatul său.

De la președinție, către funcția de premier

Sâmbătă, Partidul Progresist Sârb l-a desemnat pe Vucic drept candidat pentru funcția de prim-ministru, în cazul în care coaliția pe care o conduce va câștiga alegerile. Vucic conduce Serbia, în calitate de președinte sau prim-ministru, de aproape 12 ani, într-o alternanță care i-a permis să rămână principala figură a politicii sârbe timp de peste un deceniu.

Președintele sârb a cerut, cu ocazia anunțului, ca actorii politici și societatea civilă „să se abțină de la violență” pe durata campaniei electorale, adăugând că se așteaptă ca unele grupuri să reia blocarea clădirilor universitare, practică folosită frecvent în cadrul protestelor studențești din ultimii doi ani.

Protestele, declanșate de tragedia de la Novi Sad

Mișcarea de proteste care pune presiune pe guvernarea lui Vucic a fost declanșată în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului de beton al unei gări din Novi Sad, oraș din nordul Serbiei, accident soldat cu moartea a 16 persoane. Tragedia a alimentat nemulțumiri mai vechi legate de calitatea infrastructurii publice și de modul în care sunt gestionate lucrările de renovare finanțate din fonduri publice.

De atunci, protestele conduse de studenți s-au extins la nivel național, iar în vara anului trecut Serbia a trecut printr-o serie de nopți consecutive de proteste antiguvernamentale, cu violențe în mai multe orașe. Tensiunile din stradă au continuat și în 2026, când un șofer a intrat cu mașina în mulțimea de protestatari de la Belgrad, un incident care a alimentat și mai mult acuzațiile aduse autorităților privind gestionarea manifestațiilor.

Acuzații de corupție și legături cu crima organizată

Opoziția și liderii protestelor îi acuză pe Vucic și pe aliații săi de violență împotriva oponenților politici, de corupție generalizată, de legături cu structuri ale crimei organizate și de îngrădirea libertății presei. Vucic și susținătorii săi resping ferm toate aceste acuzații, susținând că protestele sunt alimentate de interese politice ostile guvernării.

Scrutinul din 25 octombrie urmează să testeze, în mod direct, sprijinul de care se mai bucură Partidul Progresist Sârb după aproape doi ani de contestare stradală, într-un context în care relația Serbiei cu Uniunea Europeană rămâne, la rândul ei, tensionată pe fondul mai multor episoade recente legate de trecutul conflictual al regiunii.

DistribuieFacebookXWhatsApp

Articole înrudite

Comentarii

Nu există comentarii la acest articol.