Guvernul Mureșan a picat, miercuri, la votul de învestitură din Parlament. Cabinetul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan și susținut de PNL, USR și UDMR a obținut 182 de voturi „pentru”, cu 51 mai puține decât cele 233 necesare, potrivit rezultatului citit în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Eșecul prelungește criza politică și trimite din nou decizia la Palatul Cotroceni, după ce Parlamentul a votat astăzi învestirea Guvernului Mureșan într-o ședință începută la ora 13:00.
Rezultatul votului: 182 de voturi „pentru” și 15 „contra”
Votul a fost secret, cu bile. În total au fost exprimate 197 de voturi, dintre care 182 favorabile și 15 împotrivă, niciun vot nefiind anulat. „Se constată că nu este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituție”, s-a anunțat în plen, după numărarea buletinelor.
Partidele care îl susțineau pe Mureșan - PNL, USR și UDMR - aveau împreună aproximativ 170 de parlamentari. Premierul desemnat afirmase înaintea votului că se bazează pe circa 200 de voturi, după discuții purtate inclusiv cu reprezentanți ai minorităților naționale și cu parlamentari neafiliați. În final, cabinetul a strâns 182 de voturi, cu 12 mai multe decât nucleul coaliției, dar departe de pragul cerut de Constituție.
Cabinetul Mureșan avea 16 miniștri. Potrivit Newsweek România, zece dintre candidații la funcțiile de ministru primiseră avize negative în comisiile parlamentare, însă acele avize sunt consultative și nu împiedicau, în sine, învestirea guvernului. Miza a rămas, așadar, exclusiv aritmetica voturilor din plen, unde coaliția nu a reușit să adune sprijin suplimentar din afara celor trei partide.
PSD a asigurat cvorumul, dar a votat împotrivă
PSD și AUR anunțaseră din timp că nu vor susține Guvernul Mureșan. Potrivit publicațiilor citate, social-democrații au participat la ședință pentru asigurarea cvorumului, în timp ce parlamentarii AUR au anunțat că nu vor fi prezenți la vot. De la tribuna Parlamentului, liderul PSD, Sorin Grindeanu, și-a reafirmat refuzul de a acorda votul de încredere și a catalogat cabinetul drept un „guvern marionetă” și un „Bolojan 2.0”.
Potrivit Digi24, care a transmis ședința în direct, liderul USR, Dominic Fritz, a declarat după vot că „a venit momentul să ne întoarcem la votul oamenilor”, o formulare care trimite către scenariul alegerilor anticipate. Digi24 a relatat și reacțiile lui Siegfried Mureșan și ale liderilor PNL și USR.
Al treilea premier desemnat după căderea Guvernului Bolojan
Siegfried Mureșan este al treilea premier desemnat după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, în luna mai, cu 281 de voturi. Înaintea lui, Eugen Tomac și-a depus mandatul fără ca propunerea să ajungă la vot, iar cabinetul propus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie, după ce a obținut 189 de voturi „pentru”, insuficiente pentru învestire.
De la căderea executivului condus de Bolojan, România este guvernată de un cabinet interimar, cu atribuții limitate. Mureșan, care a refuzat repetat cererile de a-și depune mandatul, așa cum arăta declarația sa „Nu-mi depun mandatul, indiferent de vot”, a mers astfel până la capăt cu procedura de învestitură.
Ce urmează: rolul lui Nicușor Dan
După respingerea cabinetului, procedura de formare a Guvernului revine la președintele Nicușor Dan, care poate face o nouă desemnare după consultarea partidelor parlamentare. Șeful statului declarase cu o zi înainte că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție, avertizând că ar însemna o continuare a instabilității.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare și doar dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în condițiile prevăzute de textul constituțional. Astfel, după căderea Guvernului Mureșan nu se trece automat la alegeri anticipate, iar decizia rămâne la Cotroceni.
Anterior votului, PNL anunțase că analizează posibilitatea unei sesizări la Curtea Constituțională în cazul în care cabinetul ar fi respins, iar președintele nu ar declanșa procedura pentru alegeri anticipate. Începe, astfel, o nouă etapă a crizei politice din România, în care rolul central revine Palatului Cotroceni, iar cronologia crizei politice se prelungește cu un nou episod.
