Republica Moldova s-a abținut, la 4 septembrie, de la votul din Adunarea Generală a ONU asupra rezoluției privind adoptarea unei noi hărți a lumii, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a explicat ulterior motivul acestei decizii. Potrivit Digi24, care citează explicațiile transmise de MAE, abținerea nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, considerate legitime de autoritățile de la Chișinău, ci a ținut cont de preocupările exprimate de Ucraina.
„Cu referire la votul exprimat la 4 septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, asupra rezoluției «Correct the map», prezentată de Togo în numele Grupului African, precizăm că abținerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, pe care le considerăm legitime. Poziția noastră a ținut cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe, citat de NewsMaker.
Rezultatul votului din Adunarea Generală
Rezoluția a fost susținută de 164 de state. Republica Moldova s-a numărat printre cele șase țări care s-au abținut, alături de Ucraina. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Odată cu adoptarea rezoluției, ONU renunță la utilizarea hărții tradiționale în proiecția Mercator, care face ca țările situate mai la nord să pară mai mari decât sunt în realitate, și trece la o proiecție care păstrează dimensiunea reală a țărilor, numită Equal Earth.
Solidaritatea cu Ucraina, motivul invocat de Chișinău
Potrivit MAE, „Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanță cu poziția sa consecventă de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional”.
Ucraina s-a abținut de la același vot din cauza modului în care harta reprezintă teritoriul ucrainean ocupat temporar de Rusia. Kievul a explicat, potrivit Interfax-Ucraina, că această reprezentare constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU și a dreptului internațional. Harta prezintă Crimeea ucraineană ocupată într-o nuanță de gri, diferită de verdele folosit pentru restul țării, iar obiecția oficială a Ucrainei, înregistrată la ONU, a descris reprezentarea drept „total inacceptabilă”. Rusia a ocupat și a anexat ilegal Crimeea în 2014, dar teritoriul rămâne ucrainean conform dreptului internațional.
Pozițiile Uniunii Europene și ale Statelor Unite
Delegația UE la ONU a susținut rezoluția, dar a precizat, într-o declarație explicativă citată de Kyiv Independent, că textul „nu abordează și nici nu afectează chestiunile legate de suveranitate, statutul teritorial, delimitarea sau frontierele recunoscute la nivel internațional ale statelor” și „nu implică recunoașterea, susținerea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritoriile disputate”.
Statele Unite au votat împotriva rezoluției, dar nu din motive legate de frontiere. Reprezentantul american a acuzat harta că face parte dintr-un „proiect ideologic radical”, menit să promoveze reparațiile.
Rezoluția „Correct the map” a fost prezentată de Togo, în numele Grupului African, și urmărește o reprezentare mai echitabilă a suprafețelor terestre, întrucât proiecția Mercator, folosită din 1569, distorsionează dimensiunea teritoriilor aflate la latitudini mari.
