Ceuta se confruntă cu un val record de migranți ajunși înot

Ceuta, enclava spaniolă din nordul Marocului, trece prin cel mai intens val de sosiri pe mare din ultimii ani. În ultimele zile, sute de persoane au încercat zilnic să intre înot dinspre coasta marocană, iar autoritățile locale vorbesc despre un sistem de primire aflat la limita capacității. Sindicatele polițienești și ale Gărzii Civile au avertizat că operațiunile de pe teren sunt aproape de colaps, potrivit presei spaniole.

O hotărâre judecătorească a schimbat regulile

Presiunea migratorie s-a intensificat după o decizie a Tribunalului Suprem din Spania, pronunțată pe 8 iulie 2026. Instanța a respins recursul statului și a stabilit că persoanele interceptate în mare, în timp ce încearcă să ajungă înot la Ceuta sau Melilla, nu mai pot fi supuse „returnării la cald" (devolución en caliente), adică expulzării imediate, fără identificare individuală și fără acces la o procedură de azil. Instanța a considerat că marea nu este un „element de contenție" similar gardului de la frontiera terestră, așa că aceste cazuri trebuie tratate prin procedura obișnuită de străinătate.

Decizia a produs efecte rapide. Asociația Unificată a Gărzilor Civile (AUGC) din Ceuta a avertizat, încă din a doua săptămână din iulie, că schimbarea ar putea genera un „efect de chemare", stimulând traversările pe mare. Datele oficiale citate de presa spaniolă arată o creștere clară a fluxului: în primele șase luni ale anului 2026 au intrat ilegal în Ceuta aproximativ 2.582 de persoane, față de 978 în aceeași perioadă din 2025 — o creștere de circa 200%.

Poliția și Garda Civilă, copleșite

În ultimele două săptămâni ale lunii iulie, peste 1.500 de migranți au ajuns în Ceuta, potrivit unor estimări din presa locală, iar surse din cadrul Gărzii Civile, citate de mai multe publicații, susțin că, până la finalul lunii, cifra ar putea depăși 5.000 de persoane sosite doar pe cale maritimă. Ceața deasă din Strâmtoarea Gibraltar, frecventă în această perioadă a anului, le oferă înotătorilor un avantaj suplimentar în fața patrulelor.

Centrul de Cazare Temporară pentru Imigranți (CETI) din Ceuta, cu o capacitate oficială de 512 locuri, a depășit de mult acest prag. Sute de persoane așteaptă în afara centrului, în condiții improvizate, până când li se poate oferi un loc. Sindicatele polițienești și ale Gărzii Civile acuză Marocul că folosește presiunea migratorie „ca instrument de șantaj" împotriva Spaniei și că autoritățile de la Rabat nu fac suficient pentru a opri plecările, potrivit relatărilor din presa spaniolă. Serviciul Maritim al Gărzii Civile a fost nevoit să apeleze inclusiv la ambarcațiunile Grupului de Specialiști în Activități Subacvatice, din lipsă de nave disponibile.

Ceuta cere „stare de urgență", Madridul refuză

Președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, din Partidul Popular, a cerut guvernului central declararea „stării de urgență națională" și un „comandament unic" pentru gestionarea crizei, considerând că este vorba despre o frontieră externă a Uniunii Europene, nu doar a Spaniei. Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a respins această cerere, argumentând că legislația de protecție civilă în vigoare nu include fluxurile migratorii printre situațiile care permit activarea unui asemenea mecanism.

Guvernul de la Madrid susține că situația este gestionată prin coordonare între instituții, prin suplimentarea efectivelor și prin transferul unor migranți către centre din Peninsula Iberică, pentru a reduce aglomerația din Ceuta. Partidul Popular, aflat în opoziție, a cerut explicații guvernului cu privire la creșterea sosirilor și la resursele alocate.

Guvernul mizează pe cooperarea cu Marocul

Executivul spaniol a subliniat, prin surse guvernamentale citate de presă, că răspunsul la criză se bazează și pe cooperarea cu Marocul, atât pentru controlul frontierei, cât și pentru asistența umanitară a persoanelor aflate în dificultate pe mare. Relațiile dintre Madrid și Rabat s-au îmbunătățit constant din 2022, de când Spania a susținut poziția marocană privind Sahara Occidentală, iar cooperarea polițienească dintre cele două țări a fost prezentată de guvern drept unul dintre pilonii gestionării fluxurilor migratorii.

Unele surse jurnalistice speculează o legătură între recenta vizită a premierului Pedro Sánchez în Algeria — rivala regională a Marocului — și o eventuală relaxare a controalelor de pe partea marocană a frontierei, însă această ipoteză nu a fost confirmată oficial de niciuna dintre părți.

Criza actuală reamintește de valul din mai 2021, când aproximativ 8.000 de persoane au intrat în Ceuta în doar câteva zile, iar Spania a desfășurat trupe și blindate pentru a securiza frontiera, într-un episod tensionat diplomatic tot pe fondul relației cu Marocul. De această dată, sursa tensiunii nu mai este o decizie politică bilaterală, ci o hotărâre judecătorească internă, ale cărei efecte practice asupra frontierei sudice a Spaniei abia încep să se contureze.