O schimbare de profil în electoratul tânăr
Extrema dreaptă nu mai atrage doar alegători nemulțumiți de efectele economice ale globalizării, ci și tineri educați, multilingvi și conectați la spațiul european. O analiză publicată de The Conversation, semnată de Deniz Torcu, profesor asociat la IE University, arată că succesul acestui curent este alimentat tot mai mult de un discurs identitar, construit în jurul apartenenței și al unei povești politice ușor de recunoscut.
În acest cadru este menționat și Călin Georgescu, al cărui rezultat electoral este pus în legătură cu un mesaj centrat pe identitatea ortodoxă, suveranitatea națională și distanțarea față de liberalismul occidental. Analiza sugerează că astfel de teme pot avea priză inclusiv în rândul unor alegători care, în mod tradițional, nu erau asociați cu votul radical.
De ce funcționează mesajul identitar?
Potrivit analizei, cheia nu mai este doar resentimentul, ci capacitatea de a oferi o narațiune coerentă despre cine suntem și unde aparținem. Într-un spațiu european marcat de mobilitate, studii internaționale și identități multiple, mesajele care promit claritate și rădăcini pot deveni atractive pentru tineri care caută sens și orientare.
Autorul arată că extrema dreaptă exploatează un sentiment mai profund decât nemulțumirea economică: nevoia de apartenență. Această strategie este eficientă mai ales atunci când instituțiile europene nu reușesc să ofere o contrapondere narativă convingătoare.
Datele electorale indică o tendință în creștere
Analiza invocă rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 2024, când partidele de extremă dreaptă au obținut 27% din locuri, adică 191 din 720. Studiul „European Election Studies 2024”, care a inclus aproape 25.000 de alegători din 27 de țări, arată că sprijinul pentru acest curent în rândul tinerilor sub 30 de ani a depășit 21% și a crescut constant din 1989 până în prezent.
Exemplele naționale confirmă evoluția. În Germania, AfD a urcat de la 5% în rândul tinerilor de 18-24 de ani la momentul fondării sale, în 2013, la 19% în 2025. În Franța, Adunarea Națională a Marinei Le Pen a fost cel mai popular partid în rândul alegătorilor de 18-34 de ani în 2024.
Europa și vidul narativ
Textul publicat de The Conversation vorbește despre un „vid narativ” al Uniunii Europene, pe care partidele radicale îl pot umple mai ușor decât instituțiile tradiționale. În lipsa unei povești comune convingătoare, mesajele despre identitate, tradiție și diferență culturală capătă vizibilitate în rândul unor segmente de public tot mai diverse.
Analiza mai arată că extrema dreaptă este aproape în totalitate eurosceptică și reprezintă o provocare pentru coeziunea proiectului european. În acest context, disputa nu mai este doar despre economie sau migrație, ci și despre cine reușește să definească sensul apartenenței în Europa de azi.
O temă care depășește granițele politicii
Mesajele identitare nu sunt noi în politica europeană, însă amploarea lor actuală arată o adaptare la publicul tânăr, educat și mobil. Tocmai această combinație face ca fenomenul să fie urmărit atent de cercetători și de instituțiile europene, care caută răspunsuri la o schimbare de fond în felul în care este receptată politica.
În lipsa unei alternative narative credibile, avertizează analiza, partidele de extremă dreaptă pot continua să câștige teren nu doar prin protest, ci și printr-o formă de legitimare culturală și simbolică.
