În timpul crizei guvernamentale din primăvara anului 2026, TikTok a devenit una dintre principalele platforme pe care au circulat masiv mesaje politice radicale, conspiraționiste sau profund emoționale. Un raport realizat de Expert Forum, împreună cu Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare și cercetători independenți în informatică, vorbește despre existența unor rețele coordonate de amplificare artificială, conturi inautentice și campanii construite special pentru exploatarea fricii și a neîncrederii publice.
Analiza a urmărit 23.599 de videoclipuri politice virale publicate între ianuarie și mai 2026. Doar în perioada 1 aprilie – 11 mai, aceste materiale au strâns peste 101 milioane de vizualizări și aproape 830.000 de distribuiri.
Mai mult de jumătate dintre comentariile analizate erau identice, iar peste 53% dintre urmăritorii conturilor monitorizate proveneau de la conturi fără activitate reală.
Fenomenul ridică o întrebare incomodă: cât de pregătită este societatea românească să distingă între informație, propagandă și manipulare emoțională?
„Votul este emoțional”
Expertul în strategii de comunicare Radu Delicote explică faptul că nu mai vorbim despre propaganda clasică, ci despre o formă nouă de influențare, adaptată algoritmilor și profilării psihologice a utilizatorilor.
„Votul este emoțional. Nu există nimic rațional în a pune ștampila pe un candidat sau pe altul. Totul este emoțional. Iar cele mai bine vândute emoții sunt cele negative, în principal frica și toate formele derivate din ea: neîncrederea, lipsa de apartenență, sentimentul că cineva îți ia ceva”, afirmă Delicote.
Potrivit raportului, cele mai distribuite mesaje au avut teme anti-UE, anti-sistem și anti-guvernamentale. Printre țintele frecvente s-au aflat președintele Nicușor Dan, fostul premier Ilie Bolojan, USR, Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova.
Algoritmul nu verifică adevărul. Verifică reacția.
Platformele precum TikTok, Instagram sau Facebook funcționează după o logică simplă: conținutul care produce reacții este împins către cât mai mulți utilizatori.
„În momentul în care algoritmul identifică un conținut care poate să genereze reacție și emoție, îl amplifică. Nu are capacitatea cognitivă să distingă dacă mesajul este adevărat, manipulator sau fals. Este construit să vândă”, spune Delicote.
Cu alte cuvinte, indignarea, furia și frica circulă mai repede decât explicațiile calme și nuanțate.
România și problema educației funcționale
Aici apare probabil cea mai sensibilă discuție. Vulnerabilitatea unei părți a publicului român la manipulare nu ține doar de existența propagandei online, ci și de dificultatea multor oameni de a filtra critic informația.
Nu este vorba neapărat despre lipsa diplomelor, ci despre fenomenul pe care profesorii îl descriu adesea prin expresia „a trecut prin școală fără să rămână cu instrumente reale de înțelegere”. Sociologii folosesc mai degrabă termenul de analfabetism funcțional: persoane care pot citi un text, dar întâmpină dificultăți în a înțelege sensul, contextul sau manipularea din spatele lui.
România se confruntă de ani buni cu această problemă. Într-un asemenea context, mesajele simple, agresive și emoționale devin extrem de eficiente.
„Noi suntem o țară care a adoptat TikTok-ul mai repede decât și-a rezolvat multe probleme structurale. (…) Iar lipsa educației este cea mai puternică armă folosită în momentul de față”, afirmă Delicote.
Afirmația poate părea dură, dar realitatea este că manipularea funcționează cel mai bine acolo unde:
- încrederea în instituții este scăzută;
- educația media lipsește;
- oamenii se simt abandonați economic și social;
- emoția bate argumentul.
Noua propagandă: personalizată pentru fiecare
Raportul arată că propaganda online nu mai funcționează ca în trecut, când același mesaj era transmis tuturor. Astăzi, algoritmii personalizează mesajele în funcție de vulnerabilitățile fiecărui utilizator.
„Astăzi, algoritmul distinge între tine și prietenul tău, între tine și fratele tău, în funcție de valorile, obiceiurile și vulnerabilitățile fiecăruia. Tu primești un tip de mesaj, el primește altul”, explică specialistul.
Astfel, aceeași campanie poate livra:
- frică economică pentru un public;
- mesaje anti-UE pentru altul;
- teorii conspiraționiste pentru alt segment;
- conținut pseudo-patriotic pentru utilizatorii sensibili la teme identitare.
Conturi false și amplificare artificială
Raportul indică și existența unor conturi cu comportament suspect:
- fără conținut propriu;
- fără descrieri;
- cu activitate neobișnuită;
- cu mii de distribuiri într-un timp foarte scurt.
Două conturi analizate — „breakingtiktok78” și „live1977” — au acumulat milioane de vizualizări publicând sute de videoclipuri cu mesaje anti-guvernamentale și pro-AUR.
Autorii cercetării susțin că fenomenul ridică semne de întrebare serioase privind aplicarea regulilor europene prevăzute în Uniunea Europeană prin Digital Services Act, regulament care obligă marile platforme să combată manipularea coordonată și dezinformarea.
O societate vulnerabilă la neîncredere
Poate cea mai importantă observație din întregul fenomen este că manipularea online nu creează neîncrederea de la zero. Ea doar o exploatează.
„Societatea românească nu mai are modele politice reale la care să se raporteze. Încrederea în liderii politici este foarte scăzută. Iar când apare acest vid de încredere, neîncrederea devine o armă extrem de eficientă pentru manipulare”, spune Delicote.
În lipsa educației media și a gândirii critice, mulți oameni ajung să considere drept „adevăr” exact informațiile care le confirmă frustrările sau temerile. Pune-le în față o imagine realizată cu AI, în care, pe scoarța unui copac, a apărut „din senin” chipul lui Georgescu, iar ei se vor închina la ea.
DFM 26 mai 2026
