Tensiuni noi în Orientul Mijlociu
Statele Unite și Israelul pregătesc reluarea operațiunilor militare împotriva Iranului, potrivit informațiilor relatate de The New York Times și preluate de publicația citată. În centrul discuțiilor se află planul de atac analizat de administrația Donald Trump, care ar include atât lovituri țintite, cât și o posibilă infiltrare a forțelor speciale americane la sol pentru localizarea unor depozite nucleare subterane.
Sursele menționate indică faptul că o nouă rundă de atacuri ar putea începe săptămâna viitoare, după o pauză scurtă asociată armistițiului din aprilie. În același timp, opțiunile aflate pe masă nu se limitează la acțiuni aeriene, ci includ și scenarii cu risc ridicat, care ar putea schimba natura confruntării dintr-una punctuală într-una mai amplă.
Isfahan, punctul central al evaluărilor militare
Una dintre variantele analizate de Washington vizează complexul nuclear de la Isfahan, unde ar putea exista uraniu îmbogățit. Potrivit informațiilor disponibile, o astfel de operațiune ar necesita mobilizarea unor forțe de sprijin importante pentru stabilirea unui perimetru de siguranță, ceea ce ar ridica riscul unei escaladări terestre.
În paralel, administrația americană ia în calcul intensificarea campaniilor de bombardament aerian asupra unor obiective de infrastructură militară. Această abordare ar urmări limitarea capacităților iraniene fără angajarea directă a unor trupe în teren, însă rămâne neclar care variantă are prioritate în evaluările de la Washington.
Prezență militară amplă în regiune
Șeful militar al armatei SUA, generalul Dan Caine, a indicat o prezență consistentă în zonă, cu peste 50.000 de militari, două grupuri de portavioane și escadrile avansate de aviație. Potrivit acelorași informații, forțele de reacție rapidă includ 5.000 de pușcași marini și 2.000 de parașutiști din Divizia 82 Aeropurtată.
Aceste efective ar putea fi folosite pentru misiuni speciale la Isfahan sau pentru neutralizarea nodului comercial petrolier de pe insula Kharg. Chiar și în lipsa unei decizii finale, simpla repoziționare a acestor forțe arată că opțiunile militare sunt tratate ca scenarii active, nu doar ipoteze teoretice.
China, factorul diplomatic care complică ecuația
Tensiunea este amplificată și de lipsa unui consens politic între Washington și Beijing. Deși Donald Trump a discutat cu Xi Jinping despre Iran, liderul chinez nu ar fi acceptat să exercite presiuni asupra Teheranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. China rămâne, în acest context, un partener strategic important al Iranului.
Trump a afirmat că el și Xi Jinping au avut o viziune apropiată asupra faptului că Iranul nu trebuie să dețină arme nucleare și că își doresc redeschiderea strâmtorii. Totuși, absența unui acord clar între SUA și China lasă deschisă posibilitatea ca tensiunile să continue, iar evoluțiile din următoarele zile să fie decisive pentru direcția conflictului.
În acest moment, scenariile discutate la Washington combină presiunea militară cu miza diplomatică, într-un dosar care rămâne sensibil pentru întregul Orient Mijlociu.
