Peste patru milioane de cetățeni ucraineni beneficiază de protecție temporară în statele Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat, un mecanism activat pentru prima dată în istoria blocului comunitar după invazia rusă din februarie 2022. Regimul le oferă acces rapid la muncă, educație și sănătate, fără procedura clasică de azil, iar Consiliul UE i-a prelungit deja de mai multe ori valabilitatea.
Directiva privind protecția temporară exista din 2001, gândită după războaiele din fosta Iugoslavie, dar nu fusese niciodată aplicată până la Consiliul UE din 4 martie 2022. Statele membre au decis atunci activarea ei imediată pentru cetățenii ucraineni și membrii de familie ai acestora, ocolind blocajele sistemelor naționale de azil, deja suprasolicitate.
Ce drepturi concrete aduce statutul de protecție temporară
Un beneficiar al protecției temporare primește un permis de ședere valabil, drept de muncă imediat, fără autorizație separată, și acces la sistemul de sănătate din țara gazdă. Copiii au dreptul la școlarizare în condiții similare minorilor din statul respectiv, iar adulții pot solicita cursuri de limbă și programe de recalificare profesională.
În România, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a înregistrat zeci de mii de cetățeni ucraineni de la începutul crizei, majoritatea orientați spre servicii, comerț și industrie ușoară. Accesul la muncă rămâne, potrivit rapoartelor Comisiei Europene, principalul factor care determină integrarea pe termen lung a refugiaților în comunitățile-gazdă.
Diferențe mari între statele membre în privința integrării
Rata de ocupare a refugiaților ucraineni variază considerabil în interiorul Uniunii, iar ierarhia dintre state se schimbă de la un raport la altul, în funcție de metodologia folosită și de momentul măsurătorii. Diferențele de limbă, de recunoaștere a calificărilor și de acces la servicii de sprijin explică o parte din decalajele observate între statele membre.
Recunoașterea calificărilor profesionale obținute în Ucraina se face diferit de la un stat la altul, iar pentru profesiile reglementate, precum medicina, procedura de recunoaștere a diplomei și îndeplinirea condițiilor naționale rămân obligatorii indiferent de statutul de protecție temporară. Comisia Europeană a recomandat repetat armonizarea acestor proceduri, fără să impună însă un standard obligatoriu.
Ce se întâmplă când protecția temporară expiră
Directiva prevede inițial un an de protecție, cu prelungiri automate și posibilitatea unei extinderi suplimentare decise la nivelul UE. În iunie 2025, Consiliul UE a convenit prelungirea protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina până la 4 martie 2027, decizie care oferă un orizont mai clar decât în primii ani ai crizei.
Organizații pentru drepturile refugiaților avertizează totuși că o încetare a protecției temporare la termen, fără o rută clară către alt statut legal, ar putea împinge sute de mii de oameni în ilegalitate sau i-ar obliga să depună cereri de azil individuale, un proces mult mai lent și mai incert. Comisia Europeană a semnalat că lucrează la scenarii de tranziție graduală, dar deciziile finale rămân la latitudinea statelor membre.
Presiunea asupra sistemelor naționale rămâne inegală
Germania se numără constant printre statele cu cel mai mare număr absolut de beneficiari ai protecției temporare, potrivit datelor Eurostat, în timp ce, raportat la populație, țări precum Cehia, Polonia, Estonia, Bulgaria sau Lituania au înregistrat, în diferite perioade, rate printre cele mai ridicate din Uniune. România, deși țară de graniță directă cu Ucraina, a rămas mai degrabă un punct de tranzit decât o destinație finală pentru majoritatea celor plecați din calea războiului.
Potrivit seriilor Eurostat, numărul beneficiarilor de protecție temporară a crescut de la aproximativ 3,8 milioane la finalul lui 2022 la peste patru milioane în anii următori, nivel în jurul căruia s-a menținut de atunci. Fluctuațiile depind direct de evoluția frontului și de accesul la energie și servicii de bază în interiorul Ucrainei.
Ce ar trebui să știe o persoană aflată sub acest regim
Verificarea periodică a datei de expirare a permisului de ședere rămâne esențială, la fel ca informarea din surse oficiale naționale despre eventualele proceduri de tranziție. Cei care lucrează sau studiază sub protecție temporară ar trebui să păstreze toate documentele care atestă vechimea în muncă sau parcursul educațional, utile ulterior indiferent de forma de ședere pe care o vor obține.
Decizia privind ce se întâmplă după martie 2027 va determina direct dacă milioane de oameni rămân într-un cadru legal stabil sau intră într-o perioadă de incertitudine administrativă greu de gestionat atât pentru ei, cât și pentru statele-gazdă.
